Călătorii care doresc să călătorească responsabil în croazieră nu trebuie să evite destinațiile cu restricții sau taxe.
Sursa: EuroNews

Călătorii care doresc să călătorească responsabil în croazieră nu trebuie să evite destinațiile cu restricții sau taxe.
Sursa: EuroNews

Actualizat: 03/07/2025 – 7:00 GMT+2
… Mai multe
Se redă acumUrmătorul
Se redă acumUrmătorul
Se redă acumUrmătorul
Se redă acumUrmătorul
Se redă acumUrmătorul
Se redă acumUrmătorul
Se redă acumUrmătorul
Se redă acumUrmătorul
Acum se redăUrmătorul
Acum se redăUrmătorul
Acum se redăUrmătorul
Acum se redăUrmătorul
Se redă acumUrmătorul
Se redă acumUrmătorul
Se redă acumUrmătorul
Mai multe videoclipuriFără comentarii
Fără comentarii
Știri europene
Gaza
Știri europene
SUA
Știri din Europa
UE Decoded
Toate videoclipurile
Sursa: EuroNews

În Franța, Germania și Spania, majoritatea respondenților la un sondaj doresc o aplicare mai strictă a reglementărilor digitale ale UE privind marile companii tehnologice. – Copyright Don Ryan/Copyright 2022 The AP. Toate drepturile rezervate. Copyright Don Ryan/Copyright 2022 The AP. Toate drepturile rezervate. De Peggy Corlin Publicat pe 03/07/2025 – 7:20 GMT+2 Actualizat la 7:36 Distribuiți acest articol Comentarii Facebook Twitter Flipboard Trimiteți Reddit Linkedin Messenger Telegram VKBluesky Threads WhatsApp Copiați/lipiți linkul de încorporare al videoclipului articolului de mai jos: Copiat Participanții francezi, germani și spanioli la un sondaj YouGov au solicitat o aplicare mai strictă la nivelul UE a reglementărilor digitale și consideră că marile companii tehnologice sunt mai puternice decât UE.
Majoritatea cetățenilor francezi, spanioli și germani doresc o aplicare mai strictă la nivelul UE a legilor Big Tech, conform unui nou sondaj YouGov.
Aproape două treimi din Franța (63%), 59% din Germania și 49% din Spania au declarat că aplicarea la nivelul UE a legilor care abordează influența și puterea Big Tech este prea relaxată, atunci când li s-a cerut să aleagă între prea relaxată, prea strictă sau aproximativ corectă.
Doar 7% dintre respondenții din Franța, 8% din Germania și 9% din Spania au considerat că aplicarea este prea strictă.
Sondajul, comandat de două ONG-uri – People vs Big Tech și WeMove Europe – vine în urma adoptării de către UE în 2022 a Legii privind serviciile digitale (DSA) și a Legii privind piețele digitale (DMA), care vizează reglementarea impactului giganților tehnologici asupra utilizatorilor și a pieței.
Ambele reglementări sunt prinse în disputa comercială dintre UE și SUA, în care SUA au descris DSA și DMA ca fiind netarifare nejustificate. bariere.
Comisarul UE pentru concurență, Teresa Ribera, a declarat săptămâna trecută pentru Euronews că UE nu va ceda presiunilor SUA pe această temă.
„Ne vom apăra suveranitatea”, a spus Ribera, adăugând: „Vom apăra modul în care ne implementăm regulile, vom apăra o piață funcțională și nu vom permite nimănui să ne spună ce să facem.”
În mod surprinzător, rezultatele sondajului arată, de asemenea, că participanții la sondaj au considerat că marile companii tehnologice dețin mai multă putere decât UE însăși.
Jumătate dintre respondenții francezi (50%), 48% în Germania și o majoritate în Spania (55%) consideră că marile companii tehnologice sunt „mai puternice” sau „puțin mai puternice” decât UE. În schimb, doar 9% în Franța, 12% în Germania și 15% în Spania consideră că giganții tehnologici sunt „puțin mai puțin puternici” sau „mult mai puțin puternici”.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 2.070 de respondenți în Franța, 2.323 în Germania și 2.077 în Spania.
Accesați comenzile rapide de accesibilitateDistribuiți acest articolComentarii
1
2
3
4
5
Sursa: EuroNews

Parlamentul UE ar putea evalua ancheta Parchetului European privind o presupusă schemă de fraudă organizată care implică fonduri agricole și corupție.
Sursa: EuroNews

Copertele false atribuite revistei satirice franceze sunt frecvent folosite ca vectori pentru dezinformare.
Sursa: EuroNews

1
2
3
4
5
Sursa: EuroNews

Un incendiu de vegetație de pe insula grecească Creta a provocat evacuarea a peste 1.500 de persoane din hoteluri și locuințe joi dimineață în zona Ierapetra.
Sursa: EuroNews

PoliticsUnited States of America
Matthew Ward Agius07/02/2025July 2, 2025
https://p.dw.com/p/4wmrGPresident Donald Trump’s bill is highly contentious and has inspired protesters to take to the streets of WashingtonImage: Eric Kayne/ZUMA/picture alliance
Donald Trump’s “One Big Beautiful Bill Act” has passed the US Senate and now only needs to be sent to his desk by the Republican-controlled House to be signed into law.
It means the US president, who has long pressured Republicans to pass the bill, is now on the brink of an important legislative milestone and political victory.
Much of his second term has so far been marked by executive orders, which are presidential instructions with the force of laws but which don’t need the approval of Congress. But having this major spending and tax bill passed by Congress will finance a huge chunk of his presidential campaign promises.
“I think, politically, this is a winner for Donald Trump, he can point to some sort of legislative success for his agenda,” said Steven Webster, a political scientist at Indiana University in Bloomington.
Trump has demanded the House pass the bill for him to sign by July 4 — suggesting his desire for an Independence Day themed victory lap — but there are still hurdles to overcome within his own party.
Mike Johnson has committed to passing the revised ‘One Big Beautiful Bill Act’ through the House of Representatives by July 4, but may face some challenges from within his own partyImage: Kevin Dietsch/Getty Images
“Some people dislike the bill because of the cuts to part of the American health care and safety net system,” said Peter Loge, a political analyst at George Washington University in Washington, D.C.
“Some people don’t like the legislation because it adds a tremendous amount to the US debt. It’s incredibly expensive.”
The big bill is a big attempt to check off Trump’s long list of campaign promises.
It includes a mix of individual and business tax cuts, massive cash injections to immigration controls, increased military spending and a ramping up of fossil fuel incentives.
There are also changes to health and social program eligibility and a winding down of some of the climate transition initiatives introduced by former President Joe Biden.
The winners, unsurprisingly, are policy realms that have been the foundation of Trump’s “America First” mantra.
A total of in spending will go to programs intended to restrict immigration, including resuming the construction of Trump’s Mexico border wall, as well as to staff and resource border police, immigration prosecutions, detention and criminal investigations.
Around — a call for fossil fuel extraction to be ramped up — the bill would simultaneously incentivize gas exploration and exports, while ending concessions and incentives for electric vehicles, clean energy and emissions reduction programs.
To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video
There also tax cuts of about
“Nothing in this bill should be surprising,” Loge said, “It promises to spend a lot of money capturing immigration concerns in the US… it would spent a huge amount of money strengthening our immigration system and finding and deporting people who are here without proper authorization. That’s by-and-large popular among many people.”
In both houses, Republican leaders have been forced to balance the demands of holdouts — those unhappy with the measures contained within the bill.
Debt is a major concern for fiscal conservatives. Nonpartisan analysts project about of the bill. The debt limit has been raised by
Prior to the Senate passing the bill, the world’s richest person and the top donor to Trump’s presidential campaign threatened to run candidates against Republicans who supported the measures during upcoming primary contests, and went as far to suggest he’d start his own “America Party” in opposition.
“I think the party is likely to struggle to explain how adding three-and-a-half trillion dollars to the national debt is in line with their stated goal of getting the nation’s fiscal house in order,” said Webster.
The bill is also unpopular with the public.
According to a Quinnipiac University poll from mid-June, 53% of Americans support the bill and 27% don’t (the rest didn’t offer an opinion). Only two-thirds of Republican voters are in favor. Analysts DW spoke with said that when the content of the bill tends to be explained to voters, including Republicans, support declines.
To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video
Changes to health and social programs likely play a major role.
New eligibility rules, particularly for the Medicaid scheme which extends health care coverage to low-income people, and the SNAP food aid program could see millions of people lose health insurance coverage by 2034, according to the independent Congressional Budget Office. In all, more than have been cut from health measures.
“It’s about 17 million that would lose coverage,” said Elisabeth Wright Burak, a senior fellow at the Georgetown University Center for Children and Families, a nonpartisan research center.
“Even if there are some sort of tax or other benefits, if you’re losing your health insurance coverage, or you’re losing your nutrition assistance, that’s a hit to your [personal] bottom line.”
That could also hit important parts of Trump’s MAGA base — including working Americans who have flipped their support to him during the last decade.
While many of the health program changes have been made because of what Trump has called large scale “fraud and abuse” within the US public health infrastructure, many experts have argued the claimed attempt to cut fat from health care initiatives is hacking into muscle.
“There’s not a lot of fat in Medicaid,” said Wright Burak. “Certainly there are things that could be improved, but most of that money is already going to health care services.”
Trump is expected to take a major hand in final negotiations with the Republican House representatives. According to The Associated Press, he has already met with moderate Republicans and is set to do the same with the conservative caucus.
Edited by: Martin Kuebler
Matthew Ward Agius Journalist reporting on politics, health, history, science, climate and environment.Send us your feedback
Sursa: DW

SportsEurope
Karl Sexton cu Reuters, dpa07/02/20252 iulie 2025
https://p.dw.com/p/4wphQO forță istorică, Norvegia a avut dificultăți în ultimii aniImagine: Geir Olsen/NTB/IMAGO
Norvegia a revenit după un gol în urmă și a învins gazda, Elveția, cu 2-1, în meciul de deschidere al turneului de fotbal feminin Euro 2025, miercuri seară.
Elveția, care a început strălucit în fața unui St. Publicul de pe Jakob-Park conducea la pauză prin golul lui Nadine Riesen din minutul 28, care a intrat pe bară.
Dar Norvegia, câștigătoare a Cupei Mondiale din 1995, a marcat de două ori în cinci minute, împiedicând elvețienii să aibă un start de basm în turneul lor de acasă.
Atacantul vedetă norvegiană, Ada Hegerberg, a înscris cu capul, dintr-un corner, după minutul 54, înainte ca un autogol al Julia Stierli, cinci minute mai târziu, să completeze revenirea scorului.
Hegerberg, unul dintre cei mai buni atacanți din lume, s-a ridicat la coș pentru a egala scorul. Imagine: Michael Buholzer/Keystone/dpa/picture alliance
Miercuri mai devreme, echipele din Grupa A, Islanda și Finlanda, au deschis competiția în orașul Thun, finlandezii câștigând cu 1-0 datorită unui gol al Katariinei Kosola din minutul 70.
Șaisprezece echipe concurează în opt orașe – Basel, Berna, Geneva, Lucerna, Sion, St. Gallen, Thun și Zurich — în cadrul campionatului care durează o lună și care se desfășoară până pe 27 iulie.
Finala va avea loc pe 27 iulie la St. Jakob-Park, cel mai mare stadion din Elveția, din Basel.
Finalistele Cupei Mondiale, Spania și Anglia, sunt considerate pe scară largă două dintre principalele pretendente la coroană.
Leoaicele Angliei sunt campioanele en-titre, câștigând primul titlu major al națiunii de când echipa masculină a câștigat Cupa Mondială în 1966.
Victoria lor istorică la Campionatul European a venit în 2022, după ce turneul a fost amânat din cauza pandemiei. Au ajuns în finala Cupei Mondiale din 2023, dar au fost eliminati de Spania.
Germania, o altă forță, va încerca să-și recâștige dominația. După ce a pierdut în fața Angliei în prelungiri în finala din 2022, Germania va încerca să-și completeze remarcabilul palmares de șase titluri europene consecutive din 1995 până în 2013.
Echipa feminină a Germaniei a câștigat opt din cele 13 finale europene în total și deține și două trofee de Cupă Mondială.
Turneul a început în timp ce Europa se coacea sub așa-numita „cupolă de căldură”, temperaturile record lovind și Elveția. Imagine: Nick Potts/empics/picture alliance
Femeile conduc acum șapte dintre cele 16 echipe care concurează la Euro 2025 – adică 43,75% – o creștere bruscă de la doar 18,75% la Euro 2013. Proporția aproape s-a dublat până în 2017 și s-a îmbunătățit constant de atunci, ajungând la 37,5% la turneul din 2022.
În ciuda progreselor, antrenorii bărbați au încă un ușor avantaj numeric la Campionatul European din acest an.
Succesul nu a fost un obstacol pentru femeile aflate în funcții de conducere. Între 2000 și Cupa Mondială Feminină din 2023, fiecare turneu internațional major de fotbal feminin – Cupa Mondială, Campionatul European și Jocurile Olimpice – a fost câștigat de o echipă antrenată de o femeie, cu excepția victoriei Japoniei la Cupa Mondială din 2011 sub conducerea lui Norio Sasaki, singurul antrenor bărbat care a întrerupt această tendință.
Turneul a început în timp ce Europa se ardea sub o așa-numită „dom de căldură”, pe fondul temperaturilor record pe întreg continentul și al avertizărilor de vreme caniculară în multe zone.
UEFA a relaxat regulile de securitate ale stadioanelor, astfel încât fanii să poată aduce sticle de apă de jumătate de litru pe fondul unui val de căldură care lovește anumite părți ale Elveției, cu temperaturi care ajung în jur de 35 de grade Celsius (95° Fahrenheit). Pauzele de relaxare pot fi folosite, dacă este necesar, în timpul jocurilor.
Editat de Jenipher Camino Gonzalez
Karl Sexton Scriitor și editor specializat în actualitate internaționalăTrimiteți-ne feedback-ul dvs.
Sursa: DW

PoliticăEuropa
Louis Oelofse cu AFP, dpa07/02/20252 iulie 2025
https://p.dw.com/p/4wq14Ultima moțiune de cenzură din Parlamentul European l-a vizat pe predecesorul lui von der Leyen, Jean-Claude Juncker, în urmă cu peste un deceniuImagine: Dursun Aydemir/Anadolu/picture alliance
Comisia Europeană sub președinția Ursula von der Leyen se va confrunta cu un vot de neîncredere în Parlamentul European săptămâna viitoare.
Președinta Parlamentului, Roberta Metsola, i-a informat pe liderii grupurilor parlamentare despre această evoluție miercuri seară.
Legislatorii europeni vor dezbate moțiunea luni, votul fiind programat pentru trei zile mai târziu.
Deși votul este în mare parte simbolic, deoarece majoritatea partidelor se opun moțiunii, acesta subliniază frustrarea crescândă de la Bruxelles în urma unei serii de decizii controversate. Dacă moțiunea ar fi adoptată, Comisia ar fi obligată să demisioneze în ansamblu, inclusiv președintele său și toți cei 26 de comisari UE.
Europarlamentarul român de dreapta Gheorghe Piperea a lansat moțiunea de cenzură, criticând-o pe von der Leyen pentru lipsa de transparență în ceea ce privește mesajele text schimbate cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în timpul pandemiei de COVID-19.
Potrivit publicației The New York Times, contactul personal dintre von der Leyen și Bourla a fost esențial pentru asigurarea acordului UE privind vaccinurile, în valoare de miliarde de euro, în timpul crizei.
Tribunalul de Justiție al Uniunii Europene a anulat recent o decizie a Comisiei Europene care refuzase unui jurnalist al New York Times accesul la aceste mesaje.
Piperea a acuzat, de asemenea, Comisia de „ingerință” în alegerile prezidențiale din România, în care naționalistul George Simion a pierdut în fața proeuropeanului Nicușor Dan.
Cu toate acestea, grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care face parte Piperea, s-a distanțat de moțiune.
„Nu este o inițiativă a grupului nostru”, a declarat un purtător de cuvânt al ECR.
Pentru ca moțiunea să fie adoptată, ar fi nevoie de o majoritate absolută, cel puțin 361 din cele 720 de voturi.
Deși actuala Comisie este condusă tot de von der Leyen, în urma alegerilor europene din 2024, mulți dintre comisari nu sunt cei care au servit în timpul pandemiei de coronavirus.
Editat de: Sean Sinico
Louis Oelofse, redactor și scriitor DW Trimiteți-ne feedback-ul dvs.
Sursa: DW