Category: International

  • Ce sunt BRICS și de ce sunt importante?

    Ce sunt BRICS și de ce sunt importante?

    BusinessChina

    What is BRICS and why does it matter?

    Nik Martin07/03/2025July 3, 2025

    BRICS leaders meet in Brazil this weekend to advance plans to challenge Western dominance. As more nations join the economic bloc, how will BRICS reshape power, trade and influence in a rapidly shifting world?

    https://p.dw.com/p/4wfMMBrazil has the rotating chair of the BRICS grouping in 2025Image: Arzu Pashayeva/TASS/dpa/picture alliance

    Leaders of the world’s fast-growing BRICS economies gather in Rio de Janeiro this weekend, promising to strengthen trade and technology exchange within the bloc in the shadow of US President Donald Trump’s tariff threat.

    Brazilian President Luiz Inacio Lula da Silva will host the three-day talks, attended by Indian Prime Minister Narendra Modi and Chinese Premier Li Qiang among others.

    The Kremlin has said that Russian President Vladimir Putin, who has an outstanding arrest warrant from the International Criminal Court (ICC) for alleged war crimes over Moscow’s invasion of Ukraine, will not be appearing.

    DW recaps the history of BRICS and the nascent bloc’s plans to take on the West.

    Sino-Russian ties have strengthened since the formation of BRICSImage: Sefa Karacan/Anadolu/picture alliance

    How did BRICS get started?

    Goldman Sachs economist Jim O’Neill coined the term BRIC in 2001 to identify Brazil, Russia, India, and China as fast-growing economies with the potential to become global economic powers by 2050.

    The term highlighted their rising gross domestic product (GDP), large populations, and increasing global influence.

    Despite diverse political ideologies and social structures, policymakers in Brazil, Russia, India and China then took up the baton, initially holding informal talks between foreign ministers to lay the groundwork for collaboration. 

    The first BRICS leaders’ summit was held in Russia’s Yekaterinburg in 2009. A year later, South Africa was invited to join the emerging bloc, and an ‘S’ was added to the BRIC acronym.

    The creation of BRICS has since been described as a major challenge to the US-led global political, economic, and financial systems that have dominated since World War II.

    The original members have advocated for a multipolar world order and a greater voice for fast-developing countries of the Global South in world affairs.

    BRICS has since created an alternative to the World Bank, which funds infrastructure and development projects, as well as a new mechanism to provide financial support during economic crises, partially rivaling the role of the International Monetary Fund (IMF).

    BRICS policymakers have also mooted the possibility of launching their own currency to challenge the US dollar, the world’s reserve currency, but progress has been slow.

    The bloc has been keen to sign up other developing nations, especially those seeking greater alignment with other fast-growing economies.

    How has BRICS evolved to the present day?

    BRICS now comprises 10 countries — the original five, along with Egypt, Ethiopia, Iran, the United Arab Emirates and Indonesia, which joined earlier this year.

    Although it remains an informal bloc, the Brazilian Center for International Relations (CEBRI) last week labeled BRICS “the first-ever transregional association of non-Western States,” in a preview report for this weekend’s Brazil summit.

    Despite having no founding treaty, supporting secretariat or headquarters, BRICS has — on paper — grown into a significant geopolitical and economic power. 

    The bloc represents more than 40% of the world’s population and more than a third of global economic growth, based on purchasing power parity, exceeding that of the G7 group of developed nations.

    BRICS countries also control significant commodity markets, including around 40% of global oil production, thanks to new members like Iran and the UAE. The bloc also controls nearly three-quarters of rare earth materials, according to the BRICS website.

    Mutual trade among members has already surpassed applied for 44 million patents between 2009 and 2023, more than half of all patents registered globally. 

    Through its New Development Bank (NDB), BRICS has approved over billion for 120 projects, focusing on infrastructure, clean energy, and sustainable development.

    The BRICS chair position rotates every year among the different members, where the bloc’s leaders have pushed for reform of global institutions like the United Nations Security Council, IMF and World Bank.

    BRICS nations also continue to diversify from US dollar-denominated trade — a process known as dedollarization. Intra-BRICS trade is increasingly done in local currencies and alternative payment systems to the Western-backed Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication (SWIFT).

    Plans for a BRICS currency have hit a stumbling block, however, due to resistance from some members, particularly India, over China’s economic dominance.

    The plans were further stymied when Trump warned BRICS that the bloc would face 100% tariffs on imports to the US if a common currency was announced.

    Who else wants to join BRICS?

    BRICS is set for explosive growth, with 44 nations either formally applying for membership or making exploratory moves toward joining, according to the bloc’s website.

    This year alone, Belarus, Bolivia, Cuba, Kazakhstan, Malaysia, Thailand, Vietnam, Uganda and Uzbekistan became partner countries, a prelude to formal membership, under the moniker BRICS+.

    Other nations expressing interest in joining include: Azerbaijan, Bahrain, Bangladesh, Burkina Faso, Cambodia, Chad, Colombia, the Republic of the Congo, Equatorial Guinea, Honduras, Laos, Kuwait, Morocco, Myanmar, Nicaragua, Pakistan, the Palestinian territories, Senegal, South Sudan, Sri Lanka, Syria, Venezuela, and Zimbabwe.

    Saudi Arabia, which has strong ties with the United States, was slated to join BRICS last year, but has not yet made a final decision. The BRICS website, however, still has the Kingdom listed as a member.

    Turkey’s plan to join was vetoed by India, citing Ankara’s close ties with foe Pakistan.

    Argentina had applied to join, but its application was withdrawn under President Javier Milei in December 2023, citing a preference to maintain close ties with the West.

    Turkey is keen to join BRICS to reduce reliance on Western marketsImage: Kirill Zykov/brics-russia2024.ru/AP/dpa/picture alliance

    How is BRICS expected to evolve?

    BRICS is poised for massive expansion, with some analysts predicting it could further challenge Western-led global institutions, while others argue that internal divisions and competing national interests may impede its progress.

    China and Russia actively position BRICS as a counterweight to Western hegemony, while India and Brazil prioritize economic cooperation over geopolitical confrontation, potentially creating tensions within the bloc.

    As well as China and India’s border dispute, rivalries between Saudi Arabia — if it joins — and Iran, or Egypt and Ethiopia over the Nile River dam, could hinder consensus on political issues and dilute the bloc’s ability to advance its interests.

    The US currency’s entrenched role in global trade and Beijing’s curbs on the Chinese yuan’s use in international trade could hamper the push for dedollarization, which some see more as an attempt by Beijing and Moscow to circumvent Western sanctions than a realistic strategy for a new reserve currency.

    The US and European Union imposed punitive measures on Russia following its full-scale invasion of Ukraine in 2022 and Iran’s economy is similarly hurt by sanctions over Tehran’s nuclear program.

    Other countries are supportive of plans for an alternative financial system to hedge their bets in case they face similar sanctions in the future, say analysts.

    Economic disparities among members pose another challenge for BRICS as the bloc grows. China’s GDP far exceeds that of South Africa or newer members like Ethiopia and risks skewing priorities toward Beijing’s interests.

    There are also growing concerns about how democracies like India and Brazil can align with autocracies like China, Iran and Russia.

    O’Neill, who coined the term BRIC, now thinks the grouping is a failed project, writing in November that BRICS “serves no real purpose beyond generating symbolic gestures and lofty rhetoric.”

    Edited by: Uwe Hesser

    Nik Martin is one of DW’s team of business reporters based in Bonn.Send us your feedback


    Sursa: DW

  • Cine erau oamenii din Uralici? Cercetătorii rezolvă un mister antic

    Cine erau oamenii din Uralici? Cercetătorii rezolvă un mister antic

    ȘtiințăFederația Rusă

    Cine erau uralicii? Cercetătorii rezolvă un mister antic

    Fred Schwaller07/03/20253 iulie 2025

    Cercetările genetice au urmărit patria ancestrală a uralicilor, ai căror descendenți trăiesc în Rusia, Ungaria, Finlanda și Etonia. Dar aceasta nu este întreaga poveste.

    https://p.dw.com/p/4ws5Oamenii vorbitori de limbă uralică din Estonia, Finlanda, Ungaria și Rusia din zilele noastre își pot urmări strămoșii până la grupuri de oameni uralici antici prin intermediul ADN-ului.Imagine: David Keyton/AP PHoto/picture alliance

    Cercetătorii au rezolvat un mister de lungă durată despre originile limbilor uralice. Se știa că limbile lor datează de mii de ani, dar cine le vorbea inițial?

    Pentru a afla, cercetătorii au combinat date genetice și arheologice pentru a urmări originile ancestrale ale oamenilor care vorbesc acum limbi uralice.

    Studiul lor, publicat în *Nature*, descrie cum au găsit un „colorant genetic trasor” pentru răspândirea populațiilor vorbitoare de limbi uralice în Eurasia între 11.000 și 4.000 de ani în urmă.

    Acest lucru arată cum oamenii uralici au migrat din Siberia până la Marea Baltică și Asia de Est, aducând cu ei progrese tehnologice și limba uralică.

    De asemenea, arată cum cei aproximativ 25 de milioane de vorbitori de limbă uralică care trăiesc astăzi pot urmări această strămoșie în ADN-ul lor.

    „Acest studiu este incredibil de interesant pentru mine, ca estonian. Noi, vorbitorii de limbă uralică, avem această mică contribuție de ADN siberian – aproximativ 5% [din ADN-ul nostru total]. Acum se pare că aceste gene leagă toți oamenii uralici de culturile și limbile noastre ancestrale”, a spus Kristiina Tambets, expertă în arheogenetică la Universitatea din Tartu, Estonia, care nu a fost implicată în studiu.

    Care este patria ancestrală a oamenilor uralici?

    Oamenii de știință au urmărit anterior rădăcinile limbilor indo-europene. Această rădăcină lingvistică, prin migrația oamenilor din Asia Centrală în Europa și India, a început acum 5.000 de ani. În cele din urmă, limba s-a extins în grupuri moderne, cum ar fi germanica, slava și romanica.

    Dar limbile uralice sunt complet diferite – experții nu înțeleg pe deplin originile limbii sau cine a vorbit-o. Asta pentru că limbile uralice, cum ar fi cele vorbite în Estonia, Ungaria și Finlanda, provin toate dintr-o origine lingvistică complet diferită, comparativ cu indo-europeana.

    Lingviștii cred că limbile uralice ar fi putut proveni de undeva din apropierea Munților Ural, în Rusia și Kazahstanul de astăzi. Însă se dezbate unde anume s-a aflat acest lucru și cum s-au răspândit limbile uralice în Eurasia.

    Autorii studiului și-au propus să rezolve acest mister studiind genele oamenilor uralici antici. Analizând tiparele și variațiile ADN-ului de la indivizii antici, au putut reconstrui modul în care aceste populații au migrat de-a lungul mai multor generații.

    Au testat genomurile a 180 de oameni uralici antici, care au trăit acum 11.000-4.000 de ani pe o zonă vastă a Eurasiei – corelând îndeaproape întreaga arie a Rusiei moderne și a vecinilor săi. Ei au comparat aceste date genomice antice cu ADN-ul altor 1.312 de oameni antici deja studiați de oamenii de știință.

    Datele lor au arătat o imagine complexă a modului în care oamenii uralici au migrat de-a lungul a mii de ani din mai multe zone originale din Siberia.

    „Acest studiu ne oferă originea și mecanismul răspândirii oamenilor uralici în timpul epocii bronzului”, a spus Tambets.

    Urmărind genetica acestor popoare migratoare, cercetătorii au descoperit că primii oameni proto-uralici s-au ramificat în mai multe grupuri diferite de-a lungul a mii de ani.

    Un grup major s-a dus spre vest, în zona Baltică – zone precum Finlanda, Estonia și nord-vestul Rusiei, unde trăiesc astăzi vorbitorii de limbă uralică.

    Un alt grup proto-uralic, numit yeniseieni, s-a ramificat acum aproximativ 5.400 de ani pentru a trăi în Siberia centrală. Acolo, singura limbă ieniseiană care a supraviețuit este ket.

    Și o altă ramură a migrat în Asia de Est acum aproximativ 4.500 de ani, motiv pentru care mulți vorbitori de limbă uralică au astăzi o anumită origine est-asiatică. Unii dintre acești oameni au migrat apoi în America și au dat naștere nativilor americani.

    Alte grupuri uralice din stepele eurasiatice centrale au migrat spre vest, în Ungaria, acum aproximativ 3.000 de ani.

    Acest studiu susține, de asemenea, ideea că Munții Ural de est sunt patria limbilor uralice.

    „Acestea fiind spuse, nu este posibil să spunem ce limbi vorbeau oamenii pe baza genelor lor”, a spus Tambets.

    Este ADN-ul tău destinul tău? — Mâine Azi

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

    Uralicii antici au influențat cultura modernă

    Tambets, care este șeful Centrului de Excelență pentru Rădăcini Estoniene, a declarat că studiul este „calea” de a rezolva întrebări despre strămoși.

    „Acesta reunește toate aceste aspecte diferite despre genetică, limbă și arheologie. Arată cum oamenii care vorbesc uralica astăzi pot urmări modul în care strămoșii lor au urmat această rută [de migrație] și s-au răspândit cu progrese tehnologice super tari acum 4.000 de ani.”

    Prin „progrese super tari”, Tambets se referă la metalurgie, în special cu cupru și bronz, și la rețelele comerciale pe care le-au dezvoltat primii uralici.

    Migratorii uralici au influențat puternic culturile care trăiau deja în ținuturile eurasiatice.

    „Primii coloniști [indo-europeni] „la Marea Baltică s-au unit cu oamenii vorbitori de limbă uralică de mai târziu, după această migrație masivă. Sunt un mozaic al acestei integrări”, a spus Tambets.

    Pe lângă faptul că și-au păstrat propriile limbi, oamenii uralici au influențat și limbile indo-europene pe care majoritatea europenilor le vorbesc astăzi. De exemplu, lingviștii cred că cuvinte precum „apă”, „oală” și „pește” ar fi putut proveni inițial din proto-uralică.

    Editat de: Zulfikar Abbany

    Sursa principală:

    ADN-ul antic dezvăluie preistoria popoarelor uralice și yeniseiene

    Fred Schwaller Scriitor științific fascinat de creier și minte și de modul în care știința influențează societatea@schwallerfredTrimiteți-ne feedback-ul dvs.


    Sursa: DW

  • Wanjiku Mwaura

    Wanjiku Mwaura

    Societate

    Wanjiku Mwaura

    07/03/20253 iulie 2025

    Wanjiku Mwaura este jurnalistă multimedia la Deutsche Welle, originară din Kenya și alăturându-se oficial echipei la Bonn în 2016.

    https://p.dw.com/p/3FNMR

    Este una dintre gazdele programului radio AfricaLink și este, de asemenea, prezentatoare pe canalul YouTube 77 Percent al DW Africa.

    Wanjiku Mwaura este jurnalistă multimedia la Deutsche Welle, începându-și cariera ca artistă vocală pentru radioul DW în 2011, înainte de a se alătura oficial echipa din Bonn în 2016.

    În prezent, este una dintre gazdele programului radio AfricaLink și autoarea serialului „Click on the Link” – un serial radiofonic de 10 episoade despre criminalitatea cibernetică, tradus în swahili, hausa, franceză și portugheză.

    În fața camerei, este co-creatoare, co-autoare și gazdă a emisiunii WhatElse de la DW – un program online pan-african care prezintă povești africane constructive pe o platformă internațională. De asemenea, este una dintre gazdele canalului YouTube 77 Percent al DW Africa.

    Wanjiku Mwaura a fost invitată și prezentatoare pe o serie de scene internaționale, inclusiv la Global Media Forum din Bonn. De asemenea, a apărut ca poetă la Festivalul Internațional Johannesburg Arts Alive din Africa de Sud, la Festivalul Internațional Poesie din Germania și la Festivalul Storymoja Hay din Kenya.

    Trimiteți-ne feedback-ul dvs.


    Sursa: DW

  • Ce sunt insulele de căldură urbane?

    Ce sunt insulele de căldură urbane?

    Natura și mediulProbleme globale

    Ce sunt insulele de căldură urbane?

    Sarah Steffen07/03/20253 iulie 2025

    Pe măsură ce creșterea temperaturilor creează evenimente de căldură extremă în regiuni din întreaga lume, termenul „insulă de căldură urbană” devine din ce în ce mai familiar. Dar ce sunt acestea și contează ele?

    https://p.dw.com/p/4wp9gEfectul de insulă termică urbană face ca zonele urbane să fie mai calde decât zonele rurale din apropiereImagine: Thibaud Moritz/AFP

    „Insulele termice urbane” sunt zone metropolitane care sunt semnificativ mai calde decât împrejurimile rurale, din cauza clădirilor, a zonelor pavate și a activităților umane, cum ar fi conducerea mașinilor.

    Drept urmare, valurile de căldură se intensifică în zonele urbane, care găzduiesc deja jumătate din populația lumii. Se așteaptă ca acest număr să ajungă la aproape 70% până în 2050.

    Acest așa-numit efect de insulă termică urbană poate crește temperaturile cu 10 până la 15 grade Celsius (18 până la 27 de grade Fahrenheit), făcând locuitorii vulnerabili la condiții extrem de caniculare.

    Ce cauzează insulele termice urbane?

    Zonele rurale sunt de obicei acoperite de iarbă, culturi sau păduri, ceea ce ajută la răcirea aerului, în timp ce betonul și asfaltul închis la culoare ale orașului absorb căldura.

    Plantele funcționează ca un aparat de aer condiționat natural, preluând apa din pământ prin rădăcini și apoi eliberând-o sub formă de vapori în aer. Suprafețele dure și întunecate, impermeabile, cum ar fi trotuarele, parcările și drumurile, nu permit apei să pătrundă și, prin urmare, nu pot oferi același efect de răcire.

    Cu cât clădirile sunt mai înalte, cu atât este mai greu să circule aerul potențial de răcire. Imagine: Olga Volodina/Zoonar/picture alliance

    Clădirile înalte și străzile înguste pot încălzi aerul prins între ele. Aceste „canioane urbane” pot bloca fluxul natural al vântului care altfel ar putea ajuta la răcirea zonei.

    Poluarea cauzată de mașini sau arderea combustibililor fosili poate acționa ca un strat de seră în miniatură deasupra unui oraș, menținând aerul cald prins.

    Insulele de căldură se formează adesea pe parcursul zilei, deoarece trotuarele și acoperișurile emit mai multă căldură solară – atingând un vârf la aproximativ trei până la cinci ore după apusul soarelui.

    De la răsăritul soarelui până târziu după-amiaza, aceste suprafețe sunt expuse radiațiilor solare intense și absorb căldura prin numeroase straturi. Această căldură stocată este apoi eliberată lent după ce soarele a apus.

    Unde afectează cel mai puternic efectul de insulă termică urbană?

    Orașele mai mari tind să stocheze mai multă căldură decât cele mai mici. Centrele urbane din Londra și Paris înregistrează adesea temperaturi cu aproximativ 4 grade Celsius mai mari decât zonele rurale pe timp de noapte.

    Efectul de insulă termică este agravat de creșterea temperaturilor globale generale.

    2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu aproximativ 1,55 grade Celsius (2,79 grade Fahrenheit) peste nivelurile preindustriale. Politicile actuale sunt proiectate să vadă că această creștere va continua până la 2,7 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Acest lucru este cauzat de arderea combustibililor fosili care încălzesc planeta și care eliberează emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă.

    La rândul lor, astfel de insule de căldură ar putea alimenta și schimbările climatice, deoarece cererea de aer condiționat alimentat de arderea cărbunelui, petrolului și gazelor crește în timpul valurilor de căldură.

    Există soluții pentru răcirea orașelor?

    Da – soluțiile includ ecologizarea orașelor prin adăugarea mai multor copaci, arbuști și alte vegetații verzi rezistente la secetă în centrele urbane, precum și fântâni și iazuri, acoperișuri verzi sau „reci” care absorb și transferă mai puțină căldură de la soare către clădire.

    Astfel de acoperișuri reci reflectă mai multă lumină solară decât o suprafață convențională și, prin urmare, nu se încălzesc la fel de mult. Acoperișurile albe rămân cele mai reci și pot reflecta aproximativ 60-90% din lumina soarelui, dar și alte suprafețe reflectorizante sunt o opțiune.

    Orașe precum New York au început să vopsească acoperișurile în alb în 2009 pentru a ajuta la reducerea efectului de insulă de căldură. Acoperișurile mai răcoroase pot reduce, de asemenea, temperaturile interne ale clădirilor cu până la 30% și pot reduce poluarea aerului și emisiile de gaze cu efect de seră prin reducerea cererii de energie pentru răcirea clădirii.

    La nivelul solului, unele țări pulverizează apă pe trotuare pentru răcire. În Japonia, este o practică tradițională veche de secole numită „uchimizu”.

    Altele combină spațiile rezidențiale, comerciale și recreative sau instalează „pavaje reci” care folosesc materiale permeabile pentru a reflecta mai mult din radiațiile solare și a spori evaporarea apei.

    Pavajele de culoare mai deschisă duc la absorbția și eliberarea unei cantități mai mici de căldură. Imagine: Orașul Phoenix via AP/picture alliance.

    Megaorașe precum Los Angeles și Tokyo au amplasat astfel de pavaje reci. Un studiu realizat într-unul dintre cele mai fierbinți cartiere din Los Angeles a constatat că un strat reflectorizant al pavajului ar putea reduce efectul de insulă termică.

    Administrația orașului Tokyo a lansat până în prezent aproximativ 200 de kilometri (aproximativ 124 de mile) de astfel de trotuare, acordând prioritate zonelor din centrul orașului. Până în 2030, Tokyo își propune să acopere 245 de kilometri de drumuri metropolitane.

    Singapore: Combaterea căldurii cu verdeață

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

    Între timp, micul oraș-stat asiatic Singapore a devenit unul dintre cele mai verzi orașe din lume. Se mândrește cu peste 40% acoperire verde, cu spațiu dedicat  rezervații naturale și parcuri, grădini și vegetație.

    Până în 2030, orașul intenționează să ofere fiecărui cetățean acces la un parc aflat la zece minute de mers pe jos. Singapore limitează, de asemenea, strict numărul de mașini de pe drumurile sale printr-un sistem de licitare costisitor, cu o cotă plafonată pentru numărul de vehicule care pot fi înmatriculate.

    Editat de: Tamsin Walker

    Sarah Steffen Autoare și editoare cu un interes deosebit pentru inteligența artificială și crizele subraportate. Trimiteți-ne feedback-ul dvs.


    Sursa: DW

  • Atacantul lui Liverpool, Diogo Jota, a murit într-un accident de mașină

    Atacantul lui Liverpool, Diogo Jota, a murit într-un accident de mașină

    SocietatePortugalia

    Atacantul lui Liverpool, Diogo Jota, a murit într-un accident de mașină

    John Silk cu Reuters, EFE, AFP, AP, dpa07/03/20253 iulie 2025

    Internaționalul portughez în vârstă de 28 de ani a murit lângă Zamora, în nord-estul Spaniei, potrivit presei locale.

    https://p.dw.com/p/4wsWKJota a semnat cu Liverpool în 2020Imagine: Ed Sykes/Sportsphoto/APL/IMAGO

    Atacantul lui Liverpool, Diogo Jota, și fratele său, Andre Silva, au murit într-un accident de mașină lângă Zamora, în nord-vestul Spaniei, au relatat joi posturile de televiziune spaniole, citând pompierii locali.

    Jucătorul din Premier League, care avea 28 de ani, s-a căsătorit luna trecută, postând imagini ale evenimentului pe X.

    Jota a semnat cu Liverpool de la Wolverhampton Wanderers în vara anului 2020. El a marcat primul gol al campaniei de câștigare a titlului lui Liverpool din 2024-25.

    El lasă în urmă o soție și trei copii.

    Fratele lui Jota, Andre Silva, a jucat la clubul portughez Penafiel.

    Federația Portugheză de Fotbal a cerut UEFA, forul de conducere al fotbalului european, să „țină un minut de reculegere, joi, înaintea meciului echipei noastre naționale împotriva Spaniei din cadrul Campionatului European Feminin”.

    „Am pierdut doi campioni. Trecerea în neființă a lui Diogo și Andre Silva reprezintă pierderi ireparabile pentru fotbalul portughez și vom face tot posibilul să le onorăm moștenirea zilnic.” federația a postat pe X.

    Ce știm despre accident?

    Autoritățile din Castilia și Leon, o regiune fără ieșire la mare din nordul Spaniei, mărginită de Portugalia, au declarat că o mașină s-a prăbușit la scurt timp după miezul nopții de joi și a luat foc, doi bărbați fiind găsiți morți.

    Potrivit BBC și relatării agenției de știri germane dpa, Garda Civilă spaniolă a declarat într-un comunicat că mașina, un Lamborghini, a părăsit carosabilul din cauza unei explozii de anvelopă în timpul unei depășiri.

    Editat de: Elizabeth Schumacher

    John Silk Redactor și scriitor pentru știri în limba engleză, precum și pentru Birourile de Cultură și Asia.@JSilkTrimiteți-ne feedback-ul dvs.


    Sursa: DW

  • Trump ajunge la un acord comercial cu Vietnamul

    Trump ajunge la un acord comercial cu Vietnamul

    PoliticăStatele Unite ale Americii

    Trump ajunge la un acord comercial cu Vietnam

    Kieran Burke cu AFP, Reuters07/03/20253 iulie 2025

    În baza acordului, se va impune acum o taxă de import de 20% la exporturile vietnameze, mult mai mică decât cea de 46% care urma să intre în vigoare săptămâna viitoare.

    https://p.dw.com/p/4wsQMTrump a declarat că a ajuns la acord după ce a vorbit cu secretarul general vietnamez To LamImagine: Kazuhiro Fujihara/Jiji Press/picture alliance/dpa

    Statele Unite și al zecelea cel mai mare partener comercial al său, Vietnam, au reușit să ajungă la un acord miercuri seară care acum va să vedem un tarif de 20% impus multor exporturi vietnameze.

    „Este o mare onoare pentru mine să anunț că tocmai am încheiat un acord comercial cu Republica Socialistă Vietnam”, a declarat Trump la Truth Social după ce a vorbit cu liderul principal al Vietnamului, To Lam.

    Anunțul vine cu doar câteva zile înainte ca o rată tarifară de 46% să intre în vigoare.

    Bunurile americane vor primi acces preferențial pe piață

    Vietnam are al treilea cel mai mare surplus comercial cu SUA după China și Mexic – ceea ce înseamnă că SUA importă mai multe bunuri și servicii din acestea decât exportă.

    Hanoi s-a aflat ferm în vizorul administrației Trump când așa-numitele tarife de „Ziua Eliberării” au fost anunțate la începutul lunii aprilie.

    Guvernul vietnamez a declarat miercuri seară că, în cadrul acordului, Hanoi a promis „acces preferențial pe piață pentru bunurile americane, inclusiv mașinile cu motoare mari”.

    „Acesta este un rezultat mult mai bun decât un tarif fix de 46%, dar nu aș sărbători încă”, a declarat știrile AFP. agenția l-a citat pe Dan Martin, de la firma de consultanță în afaceri asiatică Dezan Shira & Associates, cu sediul în Hanoi.

    „Totul depinde acum de modul în care SUA decid să interpreteze și să impună ideea de transbordare”, a adăugat el.

    Filosofia economică a lui Trump: Un plan real sau pur și simplu haos?

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

    Cum ar putea afecta acordul China?

    Vietnam nu a oferit detalii despre niciun așa-numit acord de transbordare, care implică bunuri din țări terțe care trec prin Vietnam.

    Consilierul comercial al lui Trump, Peter Navarro, a numit Vietnamul o „colonie a Chinei” și că o treime din produsele vietnameze sunt doar bunuri chinezești reetichetate.

    Trump a declarat că aceste tipuri de transporturi se vor confrunta cu o taxă de 40%.

    China a avertizat joi împotriva oricăror acorduri comerciale care „aduc prejudicii terților”.

    „China a pledat întotdeauna pentru ca toate părțile să rezolve diferențele economice și comerciale prin dialog și consultare egale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Mao Ning.

    „În același timp, negocierile și acordurile relevante nu ar trebui să vizeze sau să dăuneze intereselor unor terțe părți”, a spus ea.

    Editat de:Elizabeth Schumacher

    Kieran Burke Redactor și editor de știri specializat în relații internaționale, securitate globală și aplicarea legii. Trimiteți-ne feedback-ul dvs.


    Sursa: DW

  • Germania actualizează situația: Berlinul caută un acord de deportare cu talibanii

    Germania actualizează situația: Berlinul caută un acord de deportare cu talibanii

    PoliticăGermania

    Actualizări despre Germania: Berlinul solicită un acord de deportare cu talibanii

    Farah Bahgat cu Reuters, dpaPublicat 07/03/2025Publicat 3 iulie 2025ultima actualizare 07/03/2025ultima actualizare 3 iulie 2025

    Ministrul de interne al Germaniei solicită discuții directe pentru deportarea migranților afgani condamnați pentru infracțiuni. Coaliția germană nu a reușit să ajungă la un acord privind reducerea taxei pe electricitate. Urmăriți pentru mai multe titluri din Germania.

    https://p.dw.com/p/4wrs6Anul trecut, Germania a transportat înapoi în Afganistan 45 de solicitanți de azil respinși, după negocierile mediate de Qatar (FIȘIER: august 2024)Imagine: picture alliance/dpaSăriți peste secțiunea următoare Ce trebuie să știți

    Ce trebuie să știți

    Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că necesitatea unor terțe părți pentru a negocia cu conducătorii din Afganistan, talibanii, „nu este o soluție permanentă”.

    Remarcile sale reprezintă o schimbare în politica Germaniei de a nu discuta direct cu talibanii.

    De asemenea, domină titlurile din mass-media germană astăzi eșecul guvernului de coaliție de a ajunge la un acord privind reducerea taxei pe electricitate.

    Între timp, Un nou sondaj arată că majoritatea germanilor doresc interzicerea unei reguli care permite tinerilor adolescenți să consume alcool.

    Mai jos, puteți citi o combinație de știri, analize și context despre ceea ce discută Germania joi, 3 iulie.

    Sari peste secțiunea următoare Ministrul german de interne solicită un acord direct cu talibanii07/03/20253 iulie 2025

    Ministrul german de interne solicită un acord direct cu talibanii

    Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a cerut un acord direct cu talibanii pentru a primi migranți afgani deportați din Germania.

    Talibanii au preluat guvernul Afganistanului în august 2021, în urma retragerii NATO. De atunci, Germania nu a mai avut legături diplomatice oficiale cu guvernul taliban, pe care nu l-a recunoscut ca fiind legitim.

    Anul trecut, Germania a transportat în Afganistan migranți afgani condamnați pentru infracțiuni. Deportarea a avut loc, se pare, după negocieri secrete cu mediatorul Qatar.

    Ce a spus Dobrindt?

    „Ideea mea este să încheiem acorduri direct cu Afganistanul pentru a permite repatrierile”, a spus Dobrindt într-un interviu acordat revistei germane *Focus*.

    „Încă avem nevoie de terțe părți pentru a purta discuții cu Afganistanul. Aceasta nu poate rămâne o soluție permanentă”, a adăugat el.

    Dobrindt este un politician din partea Uniunii Creștine Sociale (CSU), partidul soră bavarez CDU al cancelarului Friedrich Merz.

    De ce acum?

    Pe fondul ascensiunii extremei drepte în Germania, migrația a fost un subiect central în campania electorală a CSU și CDU la alegerile generale din februarie.

    Merz a promis că va deporta oameni în Afganistan și Siria și va suspenda programele de admitere a azilului pentru foștii angajați locali ai agențiilor germane din Afganistan.

    Dobrindt a declarat că Germania este, de asemenea, în contact cu Siria pentru un acord privind deportarea infractorilor de naționalitate siriană.

    https://p.dw.com/p/4wsTDSariți secțiunea următoare Coaliția nu reușește să ajungă la un acord privind reducerea taxei pe electricitate07/03/20253 iulie 2025

    Coaliția nu reușește să ajungă la un acord privind reducerea taxei pe electricitate

    O comisie a guvernului de coaliție german nu a reușit să ajungă la un acord privind reducerea taxei pe electricitate pentru gospodăriile private și întreprinderile mici și mijlocii.

    Reducerea a fost una dintre angajamentele enumerate în acordul de coaliție dintre creștin-democrații conservatori (CDU) și social-democrații de centru-stânga (SPD).

    Un parlamentar SPD a declarat că acesta rămâne un obiectiv pentru coaliție și că va fi dezbătut mai departe.

    Legislatorul Matthias Miersch a declarat pentru postul de televiziune Deutschlandfunk că scutirea deja convenită pentru industriile mai mari este mai importantă, deoarece locurile de muncă din aceste sectoare sunt în pericol.

    Confederația Germană a Meșteșugurilor și-a exprimat frustrarea (ZDH), spunând că multe companii au fost pregătite pentru reducerea planificată a taxei pe energia electrică.

    https://p.dw.com/p/4wsbeSăriți secțiunea următoare Majoritatea germanilor se opun regulii care permite tinerilor adolescenți să consume alcool07/03/20253 iulie 2025

    Majoritatea germanilor se opun regulii care permite tinerilor adolescenți să consume alcool

    Un sondaj Forsa comandat de compania de asigurări de sănătate comerciale KKH a arătat că 65% dintre germani au fost în favoarea abolirii unei reguli care permite tinerilor adolescenți să consume alcool.

    În conformitate cu regula consumului supravegheat de alcool, adolescenții de până la 14 ani ar putea cumpăra și consuma bere și vin dacă sunt însoțiți de un tutore legal.

    Conform sondajului, 52% susțin, de asemenea, creșterea vârstei legale pentru consumul de bere și vin de la 16 la 18.

    Sondajul a inclus peste 1.000 de participanți cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani din toată Germania.

    Ministrul Sănătății, Nina Warken, și-a exprimat sprijinul pentru o inițiativă a miniștrilor din landurile germane care solicită interzicerea consumului de alcool sub supraveghere.

    Cât de important este alcoolul în viața germanilor?

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

    https://p.dw.com/p/4wrxqSăriți peste secțiunea următoare Bine ați venit la relatarea noastră07/03/20253 iulie 2025

    Bine ați venit la relatarea noastră

    Farah Bahgat cu Reuters, dpa | Elizabeth Schumacher Redactor

    Guten Morgen! Urmărim știrile din Germania astăzi, de la Bonn, unde vremea s-a răcit din nou după un val de căldură intens.

    Astăzi, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, urmează să vorbească la o conferință bancară la Berlin, iar ministrul de externe se întâlnește cu omologul său chinez.

    De asemenea, vom evidenția în acest blog câteva explicații și analize ale colegilor noștri de la DW.

    https://p.dw.com/p/4wrstTrimiteți-ne feedback-ul dvs.


    Sursa: DW

  • Haberman dezvăluie de ce Trump l-a atacat pe judecător și familia acestuia într-un discurs

    Haberman dezvăluie de ce Trump l-a atacat pe judecător și familia acestuia într-un discurs

    Colaboratoarea politică CNN Maggie Haberman explică raționamentul din spatele atacurilor lui Donald Trump asupra judecătorului și a familiei sale în timpul unui discurs la stațiunea sa din Mar-a-Lago, după ce a fost pus sub acuzare pentru infracțiuni grave.


    Sursa: CNN

  • Ambițiile „ecologice” ale industriei frumuseții, în valoare de 500 de miliarde de dolari, sunt, în cel mai bun caz, un mozaic. Și nu sunt la înălțime.

    Ambițiile „ecologice” ale industriei frumuseții, în valoare de 500 de miliarde de dolari, sunt, în cel mai bun caz, un mozaic. Și nu sunt la înălțime.

    CNN  — 

    The escalating climate crisis is shifting many people’s purchasing patterns and this extends to the Delay means death': We're running out of ways to adapt to the climate crisis, new report shows. Here are the key takeaways

    Strategy and consulting firm Simon Kucher’s Global Sustainability Study 2021 found 60% of consumers around the world rated sustainability as an important purchase criterion, and 35% were willing to pay more for sustainable products or services.

    This shift in consumer preferences has propelled many beauty brands to set environmental goals: to move away from single-use and virgin plastics, provide recyclable, reusable and refillable packaging and offer more transparency around products’ ingredients so customers can ascertain how “green” their purchase is.

    However, consumers still struggle to understand the sustainability credentials of many products, according to the British Beauty Council. This is because the industry’s clean-up efforts have been inconsistent, and fall short of making a recognizable impact in the absence of collective goal-setting, global strategy and standardized regulations.

    Ingredient and branding transparency

    There is no international standard for the beauty industry on how much product ingredient information to share with customers — or how to do so. Brands can set their own rules and goals, giving rise to confusion and “greenwashing,” where sustainability claims are often touted but not substantiated.

    Companies often use marketing language like “clean beauty” to make it seem like their products are natural, for example, when they may not actually be organic, sustainable or ethically made.

    “The term ‘clean beauty’ has become quite dangerous. It’s used to sell more products,” according to British Beauty Council CEO Millie Kendall, who added that such buzzwords are losing traction in the UK as British customers wise up to their shortcomings. “Customers need better marketing information and certification information.”

    In a 2021 report calling on the industry to have “the courage to change” their business practices, the British Beauty Council wrote that, all too often, even natural ingredients involved in manufacturing products give way to “over-consumption, non-regenerative farming practices, pollution, waste and neglect.”

    “The only way out of this is transparency,” Kendall told CNN.

    Jen Lee, chief impact officer at US-based brand Beautycounter, said she continues to see confusion over ingredients among consumers. (In 2013, the company launched and published “The Never List,” which currently cites more than 2,800 chemicals — including heavy metals, parabens and formaldehyde — it claims to never use in its products.)

    “Natural vs. synthetic ingredients has been a conversation. People think natural is safer, but it’s not always the case,” Lee explained. “Natural ingredients formulated in the industry can have toxic load. Heavy metals can occur in natural components of the earth.”

    “We used to be more natural and organic,” added Sasha Plavsic, founder of makeup brand ILIA Beauty. “What was challenging is (that) raw materials were difficult to source or would come in inconsistently or products wouldn’t perform.”

    Most makeup is created and molded at high temperatures, Plavsic explained. Purely organic materials often fall apart in this heat, leading to inconsistent results and subpar product performance. “Not every synthetic is bad,” Plavsic said. “Sometimes, it helps create the best in class formula.”

    Unpacking plastics

    The industry’s plastic packaging is a particular sustainability challenge — 95% is thrown away and the vast majority is not recycled, according to the British Beauty Council.

    The cosmetics business is the fourth biggest plastic packaging user globally — after food and beverage, industrial packaging and pharmaceuticals — and plastic is about 67% of the industry’s packaging volume, according to Vantage Market Research. Beauty giant L’Oreal used 144,430 metric tons of plastic in its packaging material in 2021, for example, according to the Ellen Macarthur Foundation (EMF). Estee Lauder Companies reported its brands produced 71,600 metric tons of plastic in product packaging that same year.

    And only 9% of the global plastic waste is recycled, according to a report from the Organisation for Economic Co-operation and Development. The United States only recycles 4% of its plastic waste.

    Many brands are trying to phase out harmful plastics from their operations and adopt post-consumer recycled (PCR) plastic. (L’Oreal has set a target of 50% PCR plastic usage by 2025, while Estee Lauder is targeting 25% “or more” PCR plastic — but both are far from achieving their targets.)

    “Between 60-70 major global brands have made unprecedented progress” in PCR plastic usage across industries, EMF’s Plastic Initiative Lead Sander DeFruyt told CNN. But DeFruyt stressed that PCR plastic must be adopted in conjunction with brands removing single and virgin plastics from their usage cycles to truly make a difference.

    However, PCR plastic is not easy to find — low recycling rates around the world mean there is limited supply. Meanwhile, demand for it is growing demand across industries, DeFruyt said. This competition hikes up its price, which is already higher than virgin plastic.

    Hair care brand FEKKAI claims that it used up to 95% PCR content in its packaging, but pricing and supply issues posed a challenge, forcing it to currently aim for containers and packaging that feature at least 50% PCR in its packaging.

    “PCR plastic is more expensive than stock plastic. The cost is hard and then sourcing it is too,” founder Frédéric Fekkai told CNN. “PCR is close to our heart, but there is a massive demand, so finding recycled plastic is difficult.”

    The weight of retail

    Beauty retailers plays a pivotal — and under-utilized — role, with control over stocking decisions and supply chains. But many vary when it comes to the standards they set for brands they sell.

    “Smaller businesses do more, full stop,” said Jessi Baker, founder of the technology platform Provenance, which helps brands display their sustainability credentials for customers. “They move more nimbly. Some of them are born-good brands — climate friendliness was part of their setup. They don’t need to restructure their entire supply chain. Their culture already has it compared to the larger brands who need to work hard to change.”

    Sephora launched its “Clean + Planet Positive” initiative in 2021, which labeled products that met its set criteria. (This is separate from the French retailer’s “Clean at Sephora” program, which is currently facing a consumer lawsuit alleging it carries a significant percentage of products understood by customers to be harmful.) Target launched a similar program in 2022, featuring a “Target Zero” icon for both online and in-store offerings that either have reusable, recyclable, compostable or reduced plastic packaging, or feature waterless or concentrated products.

    Still, many steps taken by brands and retailers do not even begin to touch on the waste and pollution generated throughout supply chains, manufacturing and shipping, all huge problems for the industry to grapple with.

    The missing player

    The gaps in standardization in the beauty ecosystem can, to some extent, be filled by certifications such as the US-born B Corporation, or B Corp. This accreditation, one of the most well-known in the beauty space, is issued by the non-profit B Lab, which scores a company on a variety of criteria around ethics and sustainability. However beneficial it may be among eco-conscious consumers, though, it is currently completely voluntary for brands to apply for.

    Governments and multinationals enforcing regulations and setting a base line for brands to operate from when making sustainability claims would go a long way to making change, many experts and business leaders believe.

    Susanne Kaufmann, founder of her namesake beauty brand, says her efforts in Austria would reap better results if more countries around the world had stricter, more uniform garbage disposal laws.

    “I package our product in a recyclable material,” Kaufmann said. (Her products’ packaging, which is refillable and reusable, is made from 75% recycled plastic — and is 100% recyclable.) If I send this to the US, the garbage is not separated… and it’s not recyclable,” she explained, referring to inconsistencies in recycling laws across the United States.

    And when it comes to ingredients, the European Chemicals Agency lists 2,495 substances banned from use in cosmetic products marketed for sale or use in the bloc. But the US Food and Drug administration only lists 11, making it more challenging for American consumers to find safer, greener options. The Environmental Working Group, a non-profit watchdog, studied lab tests of 51 sunscreen products in 2021 and found that only 35% of products met the EU standard, compared with 94% that passed the US standard.

    However, while government can set minimum requirements, Mia Davis, vice president of sustainability and impact at beauty retailer Credo Beauty, says the needle will move in the private sector.

    “Regulation can raise the floor a bit. A person who doesn’t know about any (sustainability issues) should still be able to walk into a bodega and get clean products… But that’s never going to be what the market can do,” she said. “Market leadership is key.”

    In the absence of bold regulations or global standards on sustainability practices, this “leadership” — undertaken both by brands and customers in the beauty marketplace — is likely to be the most immediately impactful vector for addressing the industry’s climate shortcomings. It will take continued collective advocacy and initiative to see meaningful climate-conscious change.


    Sursa: CNN