Trei nume grele. Carlo Burci, Radu Negrescu și Frank Timiș — afaceriști cu conexiuni solide în politica românească — apar acum în centrul unui scandal care zguduie Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Sistemele informatice ale instituției, atacate de hackeri, nu au apărut din neant. Cineva le-a construit. Cineva a semnat contractele. Și cineva a decis ce standarde de securitate să fie aplicate — sau să fie ignorate complet.
Conexiunile care ridică semne de întrebare
Investigațiile arată că cei trei oameni de afaceri erau implicați direct în ceea ce documentele numesc „dezvoltarea platformelor” Cadastrului. Nu ca angajați. Ca parteneri ai unor firme care au lucrat cu statul și au primit contracte publice.
Ceea ce puțini știu: contractele respective nu au fost mici. Vorbim de sisteme informatice critice, care gestionează datele de proprietate ale milioanelor de români.
Carlo Burci: afaceristul cu acces la cercurile puterii
Carlo Burci nu e un nou-venit în peisajul contractelor publice din România. Relațiile sale cultivate atent în medii politice l-au plasat de-a lungul anilor în proximitatea unor proiecte finanțate din bani publici. Prezența lui în ecuația Cadastrului ridică întrebări legitime despre modul în care se atribuie contractele IT în instituțiile statului.
Frank Timiș: magnatul cu apetit pentru proiecte de stat
Frank Timiș, cunoscut mai ales pentru afacerile sale controversate din industria minieră, apare acum într-un context surprinzător: infrastructura digitală a statului român. Are o istorie lungă de implicare în proiecte ridicate sub semnul întrebării. Prezența sa în spatele platformelor Cadastrului nu face excepție.
Radu Negrescu și dimensiunea politică
Radu Negrescu completează tabloul. Implicarea sa sugerează că legăturile dintre mediul de afaceri și cel politic au contat în modul în care au fost atribuite și implementate aceste contracte IT. Ce știa și ce a decis — iată întrebările la care ancheta trebuie să răspundă.
Și totuși, dincolo de nume și relații, rămâne un fapt concret: sistemele au fost atacate. Datele milioanelor de proprietari au fost expuse riscului.
Hackerii au găsit ușile larg deschise
Vulnerabilitățile exploatate de hackeri nu erau sofisticate. Dimpotrivă. Specialiștii în securitate cibernetică au descoperit că platformele funcționau cu parole elementare, fără straturi moderne de protecție. Un sistem construit cu milioane de lei din bani publici, lăsat deschis ca o ușă de hambar.
Cine poartă răspunderea pentru aceste alegeri tehnice? Contractorii care au livrat sistemele sau oficialii care le-au recepționat fără verificări serioase?
Dacă vrei să înțelegi cum a reușit hackerul să intre în sistem, citește și: Hackerul Cadastrului: parole ca passw0rd.
Ce date au fost expuse
Cadastrul nu este o instituție oarecare. Deține informații despre aproape fiecare proprietate imobiliară din România — locuințe, terenuri, clădiri comerciale. O bază de date compromisă înseamnă riscuri reale: fraudă imobiliară, acces neautorizat la documente sensibile, posibilitatea de a manipula date despre proprietăți.
Câți cetățeni sunt afectați concret? Nimeni nu a dat încă un răspuns clar. Și asta, în sine, este îngrijorător.
Ancheta abia a început
Autoritățile au deschis investigații. DIICOT și DNSC — Directoratul Național de Securitate Cibernetică — lucrează la dosar. Dar până când vor apărea concluzii oficiale, întrebările rămân suspendate în aer.
Vor fi trași la răspundere cei care au semnat contractele? Va plăti cineva pentru vulnerabilitățile care au lăsat datele românilor expuse? Sau, ca de atâtea ori, scandalul se va dilua în comunicate vagi și dosare îngropate?
Un lucru e cert: când un sistem de stat e construit cu parole de tipul passw0rd, problema nu e hackerul. Problema e cel care a livrat sistemul și cel care l-a acceptat fără să clipească.
Urmează să aflăm. Sau nu.