• Home
• Economie
• Avertisment: Pachetul 1 de măsuri de austeritate va crește dramatic numărul insolvențelor. Care sunt domeniile cele mai afectate

Analiză Avertisment: Pachetul 1 de măsuri de austeritate va crește dramatic numărul insolvențelor. Care sunt domeniile cele mai afectate

Afrodita Cicovschi 1 live Publicat: 19.08.2025 05:00

Efectele resimțite de consumatori în urma implementării pachetului 1 de măsuri al guvernului se vor propaga direct în conturile de profit și pierdere ale companiilor, forțându-le să navigheze într-un mediu de afaceri mult mai dificil, punctează specialiștii în insolvențe.

Pachetul 1 de măsuri de austeritate va crește dramatic numărul insolvențelor. Foto arhivă

Creșterea taxelor din pachetul 1 de măsuri plasează fiecare companie în fața unei dileme strategice, se arată într-o analiză de specialitate care enumeră o parte din problemele pe care le vor avea firmele: să absoarbă costurile suplimentare, sacrificând marja de profit, sau să le transfere integral către consumator prin prețuri mai mari, riscând o scădere a volumului de vânzări. Decizia optimă depinde de un concept economic fundamental: elasticitatea cererii.

Cine vor fi câștigătorii, pierzătorii și supraviețuitorii

Pentru bunurile de strictă necesitate, cum ar fi pâinea, laptele sau medicamentele esențiale, cererea este relativ inelastică – consumatorii vor continua să le cumpere chiar și la un preț mai mare. În acest caz, companiile pot transfera o mare parte din povara fiscală fără a suferi o scădere dramatică a volumelor. În schimb, pentru bunurile non-esențiale, cele cu mulți substituenți disponibili (de exemplu, băuturi răcoritoare, pachete de vacanță) sau cele cu valoare mare (automobile, locuințe), cererea este elastică. O creștere a prețului va determina o scădere mai mult decât proporțională a cantității vândute, ducând la o diminuare a cifrei de afaceri totale.

Din această perspectivă, vor fi în mediul de business câștigători, pierzători și supraviețuitori. Potrivit lui Florian Mateiță, practician în insolvență și Partener RomInsolv, printre sectoarele cele mai afectate se află:

• Retail & FMCG: Acest sector se va confrunta cu un impact negativ ridicat. Compresia puterii de cumpărare va reduce volumul total al vânzărilor, în timp ce orientarea consumatorilor către produse ieftine va eroda marjele. Furnizorii acestui sector „se bucură” de o dublă lovitură. Pe de o parte, clienții lor direcți (supermarketuri, restaurante) pot reduce volumele de comenzi din cauza cererii scăzute. Pe de altă parte, aceiași clienți, confruntați cu propriile probleme de cash-flow, vor întârzia plățile. Acest lucru pune o presiune imensă pe lichiditatea producătorilor, care au propriile costuri fixe de acoperit. Nu este surprinzător că, alături de comerț și construcții, industria prelucrătoare înregistrează unul dintre cele mai ridicate numere de insolvențe, reflectând dificultățile propagate de la clientul final către producător, respectiv presiunea suplimentară în fața riscului de a pierde volume semnificative de vânzări și de a vedea o migrație a consumatorilor către alternative la preț mic.
• HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Catering): Impactul este mixt, dar cu tendință negativă. Pe de o parte, deși sectorul beneficiază de un avantaj fiscal prin menținerea cotei reduse de TVA la 11%, percepția consumatorilor și a industriei este tot de majorare a taxelor. Pe de altă parte, fiind un domeniu eminamente dependent de cheltuielile discreționare și încă vulnerabil după crizele succesive din ultimii ani, va suferi din plin de pe urma scăderii veniturilor reale ale populației. Supraviețuirea va depinde de capacitatea de a oferi un raport calitate-preț excelent și de a se adresa unor nișe de clienți mai puțin sensibile la contextul economic general.
• Transport și Logistică: Impactul este ridicat și negativ. Majorarea accizei la carburanți reprezintă o creștere directă și imediată a costurilor operaționale. Aceste costuri vor fi inevitabil transferate în aval, ridicând prețul transportul de mărfuri și persoane și generând efecte inflaționiste în lanț. Companiile cu flote mari și marje mici vor fi cele mai vulnerabile.
• Piața Imobiliară: Acest sector se confruntă cu un șoc major, impactul fiind ridicat și negativ. Eliminarea cotei reduse de TVA pentru achiziția de locuințe noi reprezintă o creștere bruscă și substanțială a prețului final pentru cumpărător. Într-o piață deja tensionată de nivelul ridicat al dobânzilor, această măsură este de natură să înghețe cererea, să încetinească drastic ritmul tranzacțiilor și să pună o presiune imensă pe cifra de afaceri și pe planurile de dezvoltare ale dezvoltatorilor imobiliari.
• Piața construcțiilor: În contextul scăderii dramatice a vânzărilor de imobile, cel mai probabil numărul șantierelor de construcții rezidențiale va scădea. Un dezvoltator imobiliar care nu mai vinde apartamente din cauza eliminării TVA-ului redus și a dobânzilor mari va opri sau va încetini proiectele în derulare și va amâna plățile către furnizorii de ciment, cărămidă, oțel-beton, polistiren sau tâmplărie PVC. Acești producători, care se confruntă deja cu propriile crize legate de prețul materiilor prime și al energiei , se trezesc prinși între costuri în creștere și încasări blocate, o situație care poate duce rapid la dificultăți financiare severe și chiar la insolvență. Văzând partea plină a paharului, problemele constructorilor de rezidențial poate fi o oportunitate pentru beneficiarii investițiilor în infrastructură și ale proiectelor industriale care, astfel, au șansa de a beneficia de potențialul neutilizat în zona rezidențială, respectiv utilaje, resursă umană specializată și materiale.
• Industria Bancară: Impactul este mediu și negativ. Majorarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri de la 2% la 4% reduce direct profitabilitatea sectorului. Indirect, o încetinire economică generalizată va duce la o cerere mai slabă de credite și, mai important, la o potențială creștere a creditelor neperformante, afectând calitatea activelor și veniturile viitoare ale băncilor.

Dincolo de aceste efecte directe, pachetul fiscal va acționa ca un catalizator pentru consolidarea pieței în sectoarele mature. Șocul extern companiilor, care crește costurile și reduce veniturile simultan, va testa reziliența fiecăreia. Companiile mari, cu economii de scară, putere de negociere superioară și acces facil la finanțare, vor putea absorbi acest șoc mult mai eficient. În contrast, firmele mici și mijlocii, cu marje subțiri și rezerve de lichiditate limitate, vor deveni extrem de vulnerabile. Criza de lichiditate și scăderea cifrei de afaceri vor forța mulți jucători marginali să iasă de pe piață, fie prin faliment, fie prin vânzare. Companiile mari, mai reziliente, vor fi în poziția de a prelua cota de piață a celor dispăruți, ducând la o concentrare mai mare a puterii economice în sectoare precum retail, transport și HoReCa.

Efect de bumerang în sectorul imobiliar

Un alt efect cu potențial de bumerang ar putea apărea în sectorul imobiliar. Deși obiectivul guvernului este să crească veniturile bugetare prin aplicarea cotei standard de 21% la toate tranzacțiile , efectul economic ar putea fi contrar. O creștere atât de bruscă a prețului final este de natură să blocheze cererea, ducând la o prăbușire a numărului de tranzacții. Astfel, deși cota de TVA per tranzacție crește, baza de impozitare (numărul tranzacțiilor) s-ar putea micșora atât de mult, încât suma totală încasată din TVA pe imobiliare să fie, paradoxal, mai mică decât înainte. Mai mult, o blocare a sectorului construcțiilor, un motor important al economiei , ar reduce încasările bugetare din impozitele pe salarii, profit și contribuții sociale din acest domeniu, anulând parțial sau total câștigul scontat.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Un pericol structural, adesea subestimat în analizele pe termen scurt, este erodarea competitivității produselor fabricate în România și înlocuirea acestora cu importuri mai ieftine. Pachetul fiscal, prin majorarea costurilor și scăderea cererii interne, creează un dezavantaj de preț pentru producătorii locali. Într-o piață în care consumatorii, cu putere de cumpărare diminuată, devin extrem de sensibili la preț, aceștia se vor orienta natural către alternative mai accesibile.

Acest fenomen, susținut de supremația marilor lanțuri de retail, riscă să declanșeze o substituție a producției interne cu importuri sau mărci proprii, în special în sectoare precum bunurile de larg consum, industria ușoară, mobilier sau chiar anumite materiale de construcții. În consecință, în loc să stimuleze economia locală, o parte din consumul rămas se va scurge către exterior, adâncind și mai mult deficitul comercial, care este deja la un nivel exorbitant.

Pe termen mediu, acest lucru poate duce la o contracție a producției industriale, la închiderea unor capacități de producție și la pierderea de locuri de muncă. Efectul de bumerang se va resimți și la nivelul bugetului de stat: scăderea activității economice interne va reduce baza de impozitare pentru impozitul pe profit, pe venit și contribuțiile sociale, subminând astfel însuși obiectivul de consolidare bugetară care a stat la baza majorărilor de taxe.

„Așadar, revin și afirm răspicat: situația descrisă mai sus trebuie combătută din răsputeri prin politici concentrate, pe termen lung, care să stimuleze producția românească simultan cu creșterea ponderii consumului produselor și serviciilor autohtone”, conchide Florian Mateiță, practician în insolvență și Partener RomInsolv.

Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: masurianalizainsolvente

---

Vezi articol complet la: Adevarul