Apele Române admite că are „o parte din vină� pentru criza apei din Prahova, însă arată cu degetul și spre alte instituții publice

Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a recunoscut joi că poartă „o parte de vină” în cazul crizei apei potabile din Prahova şi a admis că „era nevoie de o mai multă comunicare interinstituţională, în special la nivel judeţean şi local, între administraţia bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa şi toate celelalte instituţii responsabile”, însă afirmă că pericolul iminent de întrerupere a apei a fost semnalat tuturor autorităţilor, inclusiv Prefecturii Prahova. Cu o zi în urmă, prefectul PNL de Prahova, Daniel Nicodim, a declarat că nici reprezentanţii Apelor Române Buzău-Ialomiţa, şi nici cei ai operatorului zonal de apă nu l-au informat despre riscul ca localităţile alimentate din Barajul Paltinu să rămână fără apă.

Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a declarat, joi, la Digi 24, că, dat fiind că este vorba despre „o situaţie de criză”, nu se poate spune că nu este nimeni vinovat.

„Nu putem să fim ipocriti să spunem că nu este nimeni de vină. Cu siguranţă, fiecare din instituţiile implicate şi responsabile poartă partea ei de vină. În ceea ce priveşte instituţia noastră, admitem că, da, era nevoie de o mai multă comunicare interinstituţională, în special la nivel judeţean şi la nivel local, între administraţia bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa şi toate celelalte instituţii responsabile, chiar dacă s-au făcut comitete pentru situaţii de urgenţă, iar aceste comitete pentru situaţii de urgenţă sunt extrem de importante în gestionarea unor astfel de situaţii de criză. Prefectura, care are rolul de coordonator instituţional la nivelul judeţului, a luat act de această situaţie de criză, inclusiv a fost semnalat acest pericol iminent de întrerupere. Iminent înseamnă că nu poate fi evitat, nu de întrerupere a furnizării apei potabile”, a declarat Agiu, citată de News.ro.

Ea a precizat că în 22 octombrie şi în 6 noiembrie, la şedinţele Comitetului pentru situaţii de urgenţă, toţi factorii implicaţi, inclusiv administrațiile locale din localități şi operatorul de apă, „au luat la cunoştinţă faptul că exista un risc imminent”.

Autoritățile locale „trebuie să aibă la nivelul ei un plan local pentru situaţii de urgenţă”

Întrebată dacă ANAR a transmis celorlalte instituţii, în mod clar, în scris, să găsească surse alternative în cazul întreruperii furnizării apei, Ana-Maria Agiu a răspuns că, în momentul în care instituţia semnalează acest risc iminent, fiecare primărie este obligată, conform atribuţiilor pe care le are în baza legislaţiei de funcţionare, să aibă prevăzut un plan local pentru situaţii de urgenţă, indiferent de natura acestei situaţii.

„În cazul unei situaţii care s-ar produce mult mai rapid, gen o poluare accidentală sau o avarie iminentă, fiecare primărie trebuie să aibă la nivelul ei un plan local pentru situaţii de urgenţă, care înseamnă inclusiv să aibă identificate aceste surse alternative de alimentare cu apă, mijloace de intervenţie şi toate aceste elemente.

O primărie trebuie să le aibă în dotare, indiferent despre ce situaţie vorbim. În cazul de faţă, operatorul de apă trebuia să aibă acest lucru, respectiv operatorul de apă ESZ Prahova”, a explicat Agiu.

Ce spun Apele Române despre operatorul ESZ Prahova

Purtătorul de cuvânt al ANAR a precizat că, spre deosebire de ABA Buzău – Ialomiţa, care este în subordinea Apelor Române, ESZ Prahova nu este în subordinea acesteia, ci este „o societate comercială, care acţionează liber pe piaţă ca orice alt operator, care are venituri proprii”.

„ANAR este acţionar majoritar, ceea ce înseamnă că este obligată să demareze investiţii de mare avergură pentru mijloacele fixe care se află în proprietatea sa şi pe care ESZ Prahova le exploatează. Dar în acelaşi timp ESZ Prahova, conform contractului de operare, are obligaţia să întreţină şi să repare, după caz, aceste echipamente, inclusiv acea conductă de aducţiune, care era foarte avariată şi care nu a permis umplerea acelui bazin de apă curată, chiar dacă cu restricţii, acel bazin de apă curată ar fi putut să asigure, teoretic, cel puţin 12 ore, dar, în această situaţie, specialiştii noştri au evaluat că puteam vorbi chiar de 3-4 zile în care noi puteam să gestionăm, adică exact aceste zile în care noi ne confruntăm, şi am fi putut să ne folosim de acea rezervă suplimentară, astfel încât oamenii să nu fie afectaţi”, a explicat Agiu, adăugând că, din păcate, nu a existat această rezervă suplimentară de apă.

Agiu a mai spus că ANAR nu a fost informată că exista acea defecţiune şi că acel bazin era gol.

„Noi nu am fost informaţi că exista acea defecţiune, iar acel bazin era gol”, a conchis purtătorul de cuvânt al ANAR.

Directorul de la Apele Române, înregistrat cu camera ascunsă

Directorul ANAR, Florin Ghiță, a spus că a fost problemă de comunicare și că „s-au făcut oficial nişte hârtii dar trebuia să se ia în calcul mai multe scenarii”.

„Acum neoficial, ABA Buzău-Ialomiţa s-a ocupat de lucrare şi de scăderea nivelului. S-au trimis nişte hârtii, dar părerea mea este că ABA Buzău-Ialomiţa trebuia să ia toate UAT-urile, toţi operatorii, şi să explice că e posibil să apară dificultăţi în asigurarea apei. Să ştie, să se aştepte că s-ar putea să scadă alimentarea, să aibă rezerve, astfel încât din rezervele alea să poată da apă raţional. Lipsa de comunicare a fost principala cheie”, a spus directorul de la Apele Române, Florin Ghiţă, într-o înregistrare cu camera ascunsă făcută de Antena 3 CNN.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

„Oamenii care lucrează la ABA Buzău sunt acolo de 30 de ani. Ştiau că poate apărea turbiditate mare, dar noi de la nivel central nu aveam cum să ştim asta. Nimeni nu a anticipat că vor veni ploile”, a mai spus Ghiță.

Într-o reacție oficială, întrebat cum de specialiștii n-au văzut avertizarea meteo de ploi însemnate, directorul ANAR a răspuns: „Nu știu. Așteptăm ancheta și o să vedem vinovații”.

Prefectul de Prahova susține că nu a fost informat

Cu o zi în urmă, prefectul judeţului Prahova, Daniel Nicodim, a declarat că nici reprezentanţii Apelor Române Buzău-Ialomiţa, care se ocupă şi de Prahova, şi nici cei ai operatorului zonal de apă nu l-au informat despre riscul ca localităţile alimentate din Barajul Paltinu să rămână fără apă în cazul în care se reduce nivelul lacului pentru a fi făcute lucrările necesare eliberării gurilor de scurgere, ci, dimpotrivă, i-au spus că acest risc există dacă nu se desfundă aceste guri de pe fundul lacului.

Nicodim a spus că, în opinia sa, vinovaţi de criza apei sunt „cei care nu au ştiut să comunice şi care au înţeles să pornească la o lucrare de asemenea importanţă fără să aibă un plan de rezervă”, în speţă, Apele Române Buzău-Ialomiţa.

O opinie similară în ceea ce priveşte vinovăţia celor de la Apele Române a avut-o, miercuri, şi preşedintele Nicuşor Dan. Și ministra Mediului, Diana Buzoianu, a indicat că ANAR și operatorul de apă, ESZ Prahova, sunt vinovați că peste 100.000 de persoane au rămas fără apă potabilă.

Vezi și articole de securitate cibernetică aici

ESZ Prahova a acuzat că Apele Române și Ministerul Mediului sunt de vină pentru problemă.

Acuzațiile Ministerului Mediului

Ministerul Mediului a negat că ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă în localităţi din Prahova şi că ar fi ignorat avertismente referitoare la situaţia de la Paltinu, susţinând că Exploatare Sistem Zonal Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută „ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”.

„ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie”, a acuzat ministerul.

Instituţia precizează şi că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie „nu a avertizat asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”.

---

Vezi articol complet la: HotNews