Actualitate marț
Virusul pe care 95% dintre oameni îl poartă toată viaţa şi este uneori asociat cu boli grave. Primul anticorp uman capabil să blocheze virusul, dezvoltat de cercetători din SUA
HotNews.ro
Cercetare anticorpi, Foto: Ole Spata / AFP / Profimedia
Un virus extrem de răspândit, pe care majoritatea oamenilor îl contractează fără să ştie, rămâne în organism toată viaţa. Deşi de cele mai multe ori nu provoacă probleme, în anumite situaţii este asociat cu boli grave. Potrivit estimărilor, virusul Epstein-Barr infectează majoritatea populaţiei la nivel mondial şi este asociat cu scleroza multiplă sau mai multe tipuri de cancer. Cercetători din SUA au identificat acum anticorpi umani care împiedică pătrunderea acestui virus în celulele imune.
O nouă strategie bazată pe anticorpi monoclonali a oprit infecţia cu virusul Epstein-Barr (EBV) în modele preclinice, relatează News.ro. Mai exact, cercetătorii americani au dezvoltat un anticorp monoclonal uman care a reuşit să blocheze infecţia virală într-un model experimental, deschizând perspectiva unor terapii preventive pentru pacienţii cu risc crescut.
- Studiul a fost publicat în revista Cell Reports Medicine.
O echipă de la Centrul de oncologie Fred Hutch din Seattle, Statele Unite, a anunţat că a obţinut anticorpi monoclonali umani capabili să împiedice virusul să pătrundă în celulele sistemului imunitar. EBV este estimat că infectează aproximativ 95% din populaţia mondială şi este asociat cu mai multe tipuri de cancer, boli neurodegenerative şi alte afecţiuni cronice.
Pentru a obţine aceşti anticorpi, cercetătorii au utilizat un model de şoarece modificat genetic, care poartă gene umane pentru anticorpi. Obiectivul a fost identificarea unor anticorpi monoclonali complet umani, pentru a evita reacţiile imune împotriva anticorpilor administraţi, reacţii frecvente atunci când sunt utilizaţi anticorpi proveniţi din alte specii.
Echipa a vizat două antigene virale aflate la suprafaţa EBV: gp350, implicat în legarea virusului de receptorii celulari, şi gp42, care permite pătrunderea virusului în celulele umane printr-un proces numit fuziune. Cercetătorii au identificat doi anticorpi monoclonali împotriva gp350 şi opt împotriva gp42.
În etapa finală a studiului, unul dintre anticorpii monoclonali direcţionaţi împotriva gp42 a prevenit infecţia cu EBV la şoareci cu sistem imunitar umanizat, expuşi experimental la virus. Un alt anticorp, îndreptat împotriva gp350, a oferit protecţie parţială. Analize suplimentare au identificat regiuni vulnerabile ale virusului care ar putea fi utile pentru dezvoltarea unor vaccinuri în viitor.
EBV și complicațiile post-transplant
Virusul Epstein-Barr reprezintă o problemă majoră pentru pacienţii care urmează tratamente de imunosupresie după transplant. În SUA, peste 128.000 de persoane sunt supuse anual transplantului de organe sau de măduvă osoasă. În prezent, nu există terapii specifice care să prevină infectarea sau reactivarea EBV la aceşti pacienţi.
O complicaţie severă este reprezentată de tulburările limfoproliferative post-transplant (TLPT), un tip agresiv de limfom care apare după imunosupresie şi este, în majoritatea cazurilor, asociat cu infecţia cu EBV care evoluează necontrolat. Prevenirea viremiei EBV – a prezenţei virusului în sânge -, ar putea reduce incidenţa TLPT şi ar limita necesitatea scăderii imunosupresiei, contribuind la menţinerea funcţiei grefei şi la îmbunătăţirea evoluţiei pacienţilor.
Riscul este crescut atât la pacienţii care primesc organe de la donatori expuşi anterior la EBV, cât şi la cei care au avut deja infecţia, deoarece imunosupresia poate permite reactivarea virusului latent.
Copiii supuşi transplantului ar putea beneficia în mod special de o astfel de terapie, întrucât o proporţie mai mare dintre ei nu a fost expusă anterior la virus.
Cercetătorii consideră că, în viitor, administrarea acestor anticorpi monoclonali prin perfuzie ar putea preveni apariţia TLPT prin blocarea infecţiei şi reactivării EBV la pacienţii cu risc crescut.
Centrul oncologic Fred Hutch din SUA a depus cereri pentru protecţia proprietăţii intelectuale asupra anticorpilor identificaţi şi colaborează cu instituţii academice de cercetare şi din industrie pentru dezvoltarea unei posibile terapii destinate pacienţilor imunocompromişi. O astfel de terapie ar urma să fie evaluată iniţial pentru siguranţă la voluntari adulţi sănătoşi, iar ulterior în studii clinice la pacienţii vizaţi.
Legătura dintre EBV şi scleroza multiplă
Peste 95% dintre adulţii din întreaga lume sunt infectaţi cu virusul Epstein-Barr. Infecţia are, în general, puţine simptome şi persistă în organism pe viaţă, dar pentru o mică parte dintre persoane EBV este asociat cu boli grave. De peste 50 de ani, EBV este recunoscut drept primul virus demonstrat că poate contribui la apariţia anumitor tipuri de cancer, motiv pentru care este clasificat ca agent cancerigen de grup 1.
În ultimii ani, dovezi solide arată totdată că EBV joacă un rol important în dezvoltarea sclerozei multiple (SM), o boală în care sistemul imunitar atacă creierul şi măduva spinării. SM afectează milioane de persoane în întreaga lume şi este diagnosticată frecvent la vârsta adultă tânără. Evoluţia este imprevizibilă, iar simptomele variază în timp.
Infecţia cu EBV este foarte frecventă, dar nu toţi cei infectaţi dezvoltă scleroză multiplă. Riscul este influenţat şi de factori genetici, sex, fumat, obezitate şi niveluri scăzute de vitamina D. EBV pare să joace un rol important în apariţia bolii, dar, de unul singur, nu este suficient pentru a o declanşa. Pentru ca scleroza multiplă să se dezvolte, sunt implicaţi şi alţi factori, precum predispoziţia genetică şi anumiţi factori de mediu.
Vezi resurse educaționale aici
Simptomele infecţiei cu EBV pot include oboseală, febră, inflamaţie în gât, ganglioni limfatici măriţi la nivelul gâtului, splină mărită, ficat mărit şi erupţii cutanate.
Se pune întrebarea dacă prevenirea infecţiei cu EBV ar putea reduce riscul de scleroză multiplă. Dezvoltarea unui vaccin s-a dovedit dificilă, în parte deoarece virusul se ascunde în interiorul celulelor şi persistă pe termen lung. În prezent, nu există vaccinuri aprobate împotriva EBV, iar impactul prevenirii infecţiei asupra riscului de SM rămâne neclar.
Legătura dintre EBV şi scleroza multiplă reprezintă unul dintre cele mai active domenii de cercetare în prezent. Noile strategii vizează fie celulele infectate cu virusul, fie dezvoltarea unor vaccinuri sau terapii imunologice care să întrerupă procesele biologice asociate.
Dacă aceste direcţii se vor dovedi eficiente, tratamentul sclerozei multiple nu s-ar mai limita doar la reducerea simptomelor, ci ar putea include intervenţii aplicate mai devreme în evoluţia bolii sau chiar strategii de prevenire a apariţiei acesteia.
Vezi articol complet la: HotNews