Telefonul care a pornit războiul. Netanyahu l-a sunat pe Trump: „Toți ar putea fi acolo”

Foto reprezentând telefonul pornit războiul - Știri România

Telefonul care a pornit războiul. Netanyahu l-a sunat pe Trump: „Toți ar putea fi acolo”

Publicat: 05.03.2026 01:26 Actualizat: 05.03.2026 01:43

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a sunat lunea trecută, pe 23 februarie, pe președintele Donald Trump pentru a-i spune că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, se va întâlni cu membrii de rang înalt ai echipei sale de conducere, a declarat miercuri un înalt oficial american pentru NBC News.

Netanyahu le-a spus președintelui Trump și consilierilor acestuia că întregul grup ar putea fi ucis într-un singur atac, sâmbătă dimineață, deoarece se întâlneau toți într-un singur loc, a precizat oficialul american, adăugând că Agenția Centrală de Informații a SUA (CIA) a confirmat rapid informația.

Conversația dintre Netanyahu și Trump, relatat miercuri mai intâi de publicația americană Axios, s-a desfășurat în Camera de Criză a Casei Albe, conform oficialului citat, și a marcat un moment crucial care a dus la stabilirea timing-ului exact al atacurilor aeriane inițiale asupra Iranului.

Acest apel telefonic a fost unul dintre mai mulți factori critici care au dus la decizia lui Trump de a ataca Iranul, a precizat oficialul, adăugând că liderul de la Casa Albă a luat în considerare și:

  • eforturile Iranului de a construi arme nucleare,
  • eșecul de a se înregistra vreun progres în negocierile directe cu Republica Islamică
  • și extinderea programului de rachete balistice al Teheranului.

Importanța apelului

Toți ar putea fi acolo și uciși într-un singur atac aerian devastator, le-a spus Netanyahu lui Trump și echipei președintelui ameican, potrivit a trei surse informate cu privire la discuție, citate de Axios.

Importanța apelului din 23 februarie, adică momentul de pivot care a declanșat războiul cu Iranul, răspunde la întrebarea pe care legiuitorii americani, scepticii MAGA și liderii mondiali au început să o pună începând de sâmbătă: de ce acum?

Iar răspunsul, potrivit Axios, este următorul: ayatollahul Ali Khamenei și cercul său restrâns erau ținte irezistibile pe care nici Trump, nici Netanyahu nu voiau să le rateze.

Președintele american era deja înclinat să atace Iranul înainte de a afla noile informații despre Khamenei. Ceea ce nu decisese era când – până când Netanyahu l-a sunat, notează publicația americană.

Apelul din 23 februarie a făcut parte din coordonarea intensă, de câteva luni, dintre cei doi lideri, care s-au întâlnit de două ori și au vorbit la telefon de 15 ori în cele două luni care au precedat războiul, potrivit unor oficiali americani și israelieni.

SUA și Israelul luaseră în considerare să lovească cu o săptămână mai devreme decât sâmbăta de 23 debruarie, dar au amânat din motive operaționale și de intelligence, inclusiv din cauza vremii nefavorabile.

O verificare inițială a CIA, efectuată la indicația lui Trump, a confirmat informațiile despre Khamenei adunate de serviciile militare israeliene.

Pregătirile s-au accelerat când Trump i-a spus lui Netanyahu că va lua în considerare să meargă mai departe – dar mai întâi a venit discursul președintelui american despre starea națiunii, din noaptea următoare.

Oficialii americani au spus că Trump a luat o „decizie deliberată” de a nu se concentra excesiv asupra Iranului, pentru a nu-l speria pe ayatollah și a-l determina pe acesta să se ascundă în buncăre înainte ca atacul să poată fi executat.

Până joi, 26 februarie, CIA „confirmase pe deplin că acele persoane urmau să fie toate împreună și că trebuia să profităm de asta”, a declarat o sursă.

În aceeași zi, emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au sunat de la Geneva după ore de discuții cu oficialii iranieni și au dat un verdict fără echivoc: negocierile nu duceau nicăieri.

„Dacă decideți că doriți să faceți diplomație, vom face presiuni și vom lupta pentru a obține un acord. Dar acești oameni ne-au arătat că nu sunt dispuși să încheie un acord care să vă satisfacă”, i s-a spus lui Trump, a precizat un oficial american, care are cunoștințe directe despre respectiva convorbire.

Astfel, Trump a ajuns convins de două lucruri: informațiile erau solide, iar diplomația era moartă. Vineri, la ora 15:38 EST, a dat ordinul final pentru începerea operațiunii militare.

Unsprezece ore mai târziu, bombele au căzut asupra Teheranului, Khamenei a fost ucis și războiul a început.

Detalii din culise

Trump îl considera pe Netanyahu un partener apropiat și era sincer deschis la sfaturile acestuia privind Iranul, dar era, de asemenea, hotărât să epuizeze mai întâi cartea diplomației.

„O parte a administrației negocia, iar cealaltă parte făcea planuri militare comune” cu Israelul, a declarat un oficial american. „El (Trump, n.r.) evalua ambele lucruri în permanență.”

Criticat pentru că a sugerat că SUA au fost târâte în conflict de Israel, șeful diplomației americane, Marco Rubio, a insistat marți că această operațiune „trebuia să aibă loc oricum” și că ea era pur și simplu „o chestiune de sincronizare”.

„Acest weekend a reprezentat o ocazie unică de a lua măsuri comune împotriva acestei amenințări”, le-a spus el reporterilor de la Capitol Hill. „Am vrut ca acest lucru să aibă un succes maxim.”

„Trump voia să lovească mai devreme – la începutul lunii ianuarie. Bibi (porecla lui Netanyahu, n.r.) a fost cel care a cerut amânarea”, a declarat un oficial israelian, subliniind că momentul a fost „pe deplin coordonat”, cu „înțelegerea faptului că va fi realizat în comun”.

Planul inițial prevedea un atac la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, ceea ce oferea administrației de la Washington timp pentru a obține sprijinul public. Netanyahu a insistat să se acționeze mai repede, a precizat un oficial american pentru Axios.

Oficialul a spus că Netanyahu a început să „agite spiritele” și să avertizeze că liderii opoziției iraniene ascunși în case conspirative erau în pericol de a fi uciși de regimul de la Teheran.

Vezi ultimele știri din România

Accelerarea calendarului operațiunii a luat administrația prin surprindere: în loc să petreacă săptămâni întregi construind argumentele publice în favoarea războiului, Casa Albă s-a trezit justificând atacurile după ce bombele fuseseră deja aruncate.

„Nu am prezentat argumentele în avans așa cum am fi putut, deoarece oportunitatea a apărut foarte repede”, a spus oficialul.

Un alt oficial a recunoscut că au existat mesaje confuze din partea lui Rubio și a Casei Albe, care au început să construiască argumentele pentru război după atac, și nu înainte.

O mare problemă

Pentru că Trump și Netanyahu nu au anunțat atacul de sâmbătă, mulți cetățeni americani au fost luați complet prin surprindere și au rămas blocați în Orientul Mijlociu, în timp ce Iranul lansa atacuri de ripostă asupra statelor din Golful Persic.

Departamentul de Stat, condus de Rubio, s-a grăbit să organizeze o evacuare de urgență pentru peste 1.500 de americani, care au solicitat asistență ca să poată părăsi regiunea.

Întrebat marți de jurnaliști, în conferința de presă de la Casa Albă, de ce nu a existat un plan de evacuare, Trump a răspuns: „Păi, pentru că totul s-a întâmplat foarte repede”.

Versiunea ambasadorului israelian

Ambasadorul israelian la Washington, Yechiel Leiter, a refuzat să comenteze detaliile convorbirii din 23 februarie, dar a negat că Netanyahu ar fi început să „agite spiritele” sau ar fi invocat amenințarea la adresa liderilor opoziției iraniene ca motiv pentru a accelera momentul declanșării operațiunii.

„În ultimul an, am colaborat mai strâns ca niciodată cu partenerii noștri din Statele Unite în ceea ce privește Iranul și suntem de acord cu privire la pericolul pe care Iranul îl reprezintă pentru Israel, pentru Statele Unite și pentru lumea liberă”, a declarat Leiter, pentru publicația americană.

„Oricine îl cunoaște pe președintele Trump înțelege că este un lider puternic care nu poate fi influențat”, a spus ambasadorul.

Vezi și articole de securitate cibernetică aici

Iar Trump a respins la fel de categoric, marți, orice sugestie potrivit căreia Netanyahu ar fi determinat decizia lui de a ataca Iranul.

„Negociam cu acești nebuni și eram de părere că ei vor ataca primii. Eram convins de asta. Dacă ar fi fost ceva, poate că eu am forțat mâna Israelului”, a spus liderul de la Casa Albă.

Trump reia una din justificări: „Când nebunii au arme nucleare…”

Miercuri, Trump a declarat că Statele Unite se află într-o „poziție de forță” în războiul împotriva Iranului.

„Suntem acum într-o poziție de forță, iar liderii lor dispar rapid. Toți cei care vor să devină lideri, ajung să moară”, a spus președintele SUA în fața unui grup de directori din domeniul tehnologiei, la Casa Albă.

„Ne descurcăm foarte bine pe frontul războiului, iar asta e o subestimare. Cineva m-a întrebat: «Pe o scară de la 1 la 10, cum ați evalua asta?». Am răspuns cam 15”, a mai afirmat el, citat de AFP și Agerpres.

Vorbind în a cincea zi a războiului, Donald Trump a reluat justificările sale pentru atacul lansat împotriva Iranului, afirmând că Teheranul se afla pe cale să dobândească arme nucleare.

„Când nebunii au arme nucleare, se întâmplă lucruri rele”, a adăugat el.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, afirmase într-un briefing de presă mai devreme că „regimul terorist iranian ticălos” este pe punctul de a fi „complet distrus” și că Iranul va „plăti pentru crimele sale”.

Pe aceeași temă

Netanyahu îngrijorat că americanii poartă discuții secrete cu Iranul, „pe la spatele lui” Ieri

Netanyahu îngrijorat că americanii poartă discuții secrete cu Iranul, „pe la spatele lui”


Vezi articol complet la: HotNews