• Home
• Știri Interne
• Sănătate
• Rezident în România. Care sunt principalele probleme cu care se confruntă medicii la început de carieră

Interviu Rezident în România. Care sunt principalele probleme cu care se confruntă medicii la început de carieră

Ana-Maria Maxim 1 live Publicat: 02.03.2026 04:00

Mai puțin de o lună ne desparte de evenimentul ,,Healthcare Forum 2026. Adevărul despre Sănătătea României”. Printre temele care vor fi dezbătute se numără criza de personal medical. În acest sens, integrarea medicilor rezidenți în sistemul de sănătate influențează puternic felul în care merg lucrurile. Numai că problemele cu care se confruntă medicii la început de carieră sunt multe, reclamă aceștia: de la faptul că prea puțini au un loc de muncă asigurat după terminarea rezidențiatului și până la volumul mare de muncă. Despre ce înseamnă să fii rezident în România am stat de vorbă cu Diana Nastasă, președintele Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți (SMMR) și speaker în cadrul evenimentului organizat de „Adevărul”. 

FOTO Shutterstock

Principalele probleme identificate de reprezentanții rezidenților

Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți a oferit și o listă a principalelor provocări pe care le-au identificat în rândul programelor de rezidențiat din România. Acestea sunt:

• Sănătatea organizațională și Resursele umane: Se observă un nivel ridicat de suprasolicitare cauzat de deficitul de personal și frecvența gărzilor, aspecte care generează un risc crescut de burnout.
• Structura ierarhică și autonomia: Procesul de formare este marcat de autonomie limitată, ceea ce  într-o oarecare măsură este normal, și de ierarhii rigide, care pot afecta dezvoltarea profesională și inițiativa clinică.
• Calitatea instruirii: Există disparități majore în procesul de învățare, calitatea mentoratului și expunerea la cazuri fiind dependente de centrul de pregătire.
• Infrastructura și suportul logistic: Eficiența actului medical este îngreunată de o birocrație excesivă, sisteme IT deficitare și lipsa dotărilor de bază (echipamente și medicație) în unele centre.
• Curricula în rezidențiat: Unii colegi ne-au semnalat că rotațiile de stagiu (module obligatorii în pregătirea în rezidențiat) sunt adesea necorelate cu necesitățile curriculare.
• Pachetul salarial: Percepția multor colegi este că nivelul de responsabilitate și volumul de muncă depus nu se reflectă în remunerarea actuală.

„Există o concordanță doar parțială între mentalitatea sistemului medical și așteptările noii generații de profesioniști”

Adevărul: Cât de mare este diferența între numărul locurilor scoase la rezidențiat și cel al posturilor disponibile după perioada rezidențiatului?

Diana Nastasă: Între 6-10% dintre medicii rezidenți au alocate posturi la intrarea în rezidențiat (a fost un maxim de 10% acum câțiva ani). Una dintre echipele noastre de voluntari a urmărit aceste cifre pentru un interval de aproximativ 10 ani. Am încercat să facem calculul și câți medici rezidenți dintr-o generație ar avea postul asigurat, dar este imposibil de calculat de către cineva care are acces doar la datele publicate, în sensul că am încercat să urmărim pe site-ul oficial al Guvernului (posturi.gov.ro) câte posturi sunt scoase pentru medici specialiști sau rezidenți de ultimul an (căci legislația permite angajarea medicilor rezidenți în spitalele de stat pe perioada nedeterminată începând cu ultimul an de rezidențiat, dacă aceștia nu au deja alt post pe perioadă nedeterminată). Problema a fost că un anumit anunț cu mai multe posturi, într-un anumit spital, se repeta cu exact același text de două-trei ori în anul pe care l-am luat în considerare și, din ce ne-am documentat ulterior, am aflat că, dacă „la prima strigare” nu se prezintă nimeni (anunțul are valabilitate limitată), spitalele pot reorganiza același concurs. Ceea ce duce, evident, la date dublate sau triplate, o estimare eronată a posturilor disponibile.

Diana Nastasă, medic rezident în anul IV și președinte SMMR

Multe posturi dintre cele care ar putea fi asigurate după perioada rezidențiatului sunt în spitale mici, din provincie. De ce nu sunt aceste locuri atractive pentru tinerii medici și cum ar putea deveni?

În rural, într-adevăr, există doar câteva spitale de psihiatrie și cabinele de medicină de familie. Spitale există doar în urban mic și mare, deci pentru majoritatea specialiștilor nu se pune problema de a lucra in mediul rural, după cum bine ați zis. SMMR a efectuat o consultare acum câțiva ani de unde reieșeau în ce condiții aceste posturi ar deveni atractive și pe care ar trebui să o relansăm. Rezultatele respective scoteau la iveală cu un procent important dintre colegii de la acea vreme ar lucra în urbanul mic, dar câteva dintre condițiile esențiale erau: să aibă instituții de învățământ pentru copii, infrastructura locală bine pusă la punct (drumuri asfaltate și transport în comun bine conectat cu urbanul mare) și dotări minime necesare pentru spital, pentru specialitatea lor.

Cum arată o săptămână din viața unui medic rezident? 

Programul de lucru al rezidenților depășește frecvent norma teoretică de 40–48 de ore pe săptămână, ajungând în medie la 51 de ore săptămânal în România, conform unui studiu realizat de EJS (REST JD), și putând depăși 60-70 de ore pe specialitățile chirurgicale. În secțiile cu deficit de personal sau cu linii de gardă multiple, această suprasolicitare este rezultatul cumulării responsabilităților clinice și a procedurilor medicale cu un volum administrativ considerabil (raportări, întocmirea foilor de observație și consulturi).

Este mentalitatea actuală din sistemul de sănătate românesc în concordanță cu ceea ce își doresc medicii la început de carieră?

Există o concordanță doar parțială între mentalitatea sistemului medical și așteptările noii generații de profesioniști. În timp ce structurile actuale rămân ancorate într-un model bazat pe ierarhie rigidă, volum de muncă ridicat și rezistență fizică, tinerii medici prioritizează dezvoltarea bazată pe competențe, feedback constructive și își doresc mai ales un echilibru sănătos între viața profesională și viața personală.

Sunt rezidenți care ajung să aibă îndoieli cu privire la calea aleasă? De ce se întâmplă acest lucru?

Da, incertitudinea privind alegerea specialității este prezentă în rândul rezidenților, fiind alimentată de discrepanța dintre așteptări și realitate, precum și de accesul limitat la formare practică în primul/primii ani de pregătire în rezidențiat.

Factori precum epuizarea, lipsa controlului asupra parcursului de pregătire (rotații și mentorat) și incertitudinea privind integrarea pe piața muncii post-rezidențiat exercită o presiune majoră. În acest context, presiunile financiare și familiale transformă schimbarea de specialitate sau înscrierea la un nou concurs de intrare în rezidențiat într-o practica nu atât de rară pe cât ar trebui să fie.

Care credeți că sunt principalele puncte slabe ale sistemului medical din România și care principalele puncte forte?

Află mai multe știri importante aici

Puncte slabe: subfinanțare și infrastructura inegală, deficit și distribuție inechitabilă a personalului (mai ales în provincie), birocrație stufoasă, digitalizare fragmentată (ceea ce afectează mai ales pacientul din punctul nostru de vedere), programele de prevenție au făcut mulți pași în ultimii ani, dar cumva tot mai este mult de muncă – o mai bună mediatizare și informare a publicului despre aceste programe ar fi utilă, acces inegal al populației la servicii de sănătate și liste de așteptare mai transparente (pentru pacienți cel puțin).

Puncte forte: avem centre universitare cu expertiză înaltă pe patologii complexe, specialiști bine pregătiți, capacitate bună în „high-acuity” în marile orașe, potențial mare de recuperare prin investitii țintite și standardizare. Un mare punct forte îl reprezintă profesorii, tinerii specialiști și medicii rezidenți care încă au ambiție și disponibilitate de a aduce îmbunătățiri în sistem.

Cine este Diana Nastasă

Diana Nastasă, președintele Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți este medic rezident în anul IV și a ales specializarea Sănătate Publică și Management. 

,,Am absolvit la UMF Cluj. Pentru mine a fost o alegere foarte bună din toate punctele de vedere. Alegerea specialității am făcut-o abia în ultimul an de facultate (când Sănătatea Publică era în curricula UMF Cluj), iar siguranța legată de aceasta a apărut doar după ce am promovat concursul de intrare în rezidențiat. Este destul de diferită de tot ce am făcut în facultate, dar îmi place să lucrez cu cifre, statistici, rapoarte și îmi place ideea de standardizare a serviciilor. Cred că această specialitate este foarte ofertantă după rezidențiat, dar am sacrificat, din păcate, unele capitole mari pe care le-am studiat în facultate și care mi-au plăcut”, spune medicul. 

Vezi resurse educaționale aici

Criza de personal medical, dezbătută la Healthcare Forum

,,Criza de personal medical” este doar unul dintre subiectele dezbătute la Healthcare Forum by Adevărul, în cadrul panelului ,,Public, privat și străinătate”. Celelalte subiecte dezbătute vor fi:

• Diferențele dintre sistemele de sănătate ale țărilor UE 
• Colaborarea privat–stat, situația medicilor care lucrează la stat și în privat; când trebuie să mergem la stat și de ce.
•  Rolul investițiilor private în sănătate.

Vorbitori vor fi dr. Cătălin Cîrstoveanu (șef Secție Terapie Intensivă Neonatală, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ,,Marie Curie”), dr. Lucian G. Pop (medic primar Obstetrică Ginecologie, șef de lucrări la UMF ,,Carol Davila”), Monica Althamer (directorul programelor ,,Spitale Publice din Bani Privați” și ,,NaviCare”, Fundația Metropolis) și dr. Alexandru Ulici (manager al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii ,,Grigore Alexandrescu”). Moderatoarea panelului va fi Irina Petraru. 

La evenimentul organizat de „Adevărul” vor participa și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, dar și președintele ANMCS, Valentin-Florin Ciocan și Vlad 

Adevărul este un mediator imparțial care aduce la un loc toate vocile relevante din domeniu. Sănătatea nu este doar un serviciu, ci o  infrastructură critică care sustine funcționarea societății. Adevărul facilitează un dialog echilibrat și constructiv între cei care pot aduce schimbari în direcția sistemului sanitar: guvernanți, medici, directori de spitale, investitori, managerii companiilor din domeniu, pacienți și experți în digitalizare.  

Ana-Maria Maxim Citește mai multe despre: sanatatemediciinterviu

---

Vezi articol complet la: Adevarul