Pandemia de COVID-19 a accelerat îmbătrânirea creierului, arată un studiu

Cercetarea se adaugă datelor tot mai numeroase despre impactul pe termen lung al pandemiei asupra sănătății globale și a dezvoltării creierului.

Studiul a arătat că pandemia a accelerat îmbătrânirea creierului cu 5,5 luni în medie. Schimbările au fost cele mai vizibile la persoanele în vârstă, la bărbați și la cei proveniți din medii socioeconomice mai defavorizate.

Vârsta creierului este legată de funcția cognitivă și poate diferi de vârsta reală a unei persoane.

Vârsta creierului cuiva poate fi întârziată sau avansată de boli precum diabetul, HIV și boala Alzheimer. Îmbătrânirea prematură a creierului poate afecta memoria, funcția senzorială și funcția emoțională. Autorii spun că îmbătrânirea creierului observată ar putea fi reversibilă.

„Pandemia a pus presiune pe viața oamenilor, în special pe a celor care se confruntă deja cu dezavantaje. Nu putem încă testa dacă schimbările pe care le-am observat se vor inversa, dar este cu siguranță posibil, iar acesta este un gând încurajator”, a declarat autoarea principală a studiului, Dorothee Auer, neurocercetător la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

Frank Slack, director al HMS Initiative for RNA Medicine și al Institutului de Cercetare a Cancerului de la Harvard Medical School, SUA, a declarat că „lucrarea este o demonstrație de forță care arată, într-o populație numeroasă, că COVID a avut efecte severe asupra sănătății creierului, în special la bărbați și vârstnici”. Slack nu a fost implicat în studiu.

Studiul a fost publicat înNature Communications.

A afectat pandemia funcția creierului oamenilor?

Studiul și-a propus să investigheze efectele adverse ale COVID-19 asupra îmbătrânirii cerebrale fizice și cognitive folosind imagistica cerebrală și testarea cognitivă.

Cercetătorii au analizat scanările cerebrale ale adulților sănătoși, efectuate înainte și după pandemie, ca parte a studiului UK Biobank.

„[Acest lucru] ne-a oferit o fereastră rară pentru a observa cum evenimentele majore din viață pot afecta creierul”, a spus Stamatios Sotiropoulos, neurocercetător la Universitatea din Nottingham și co-autor principal al studiului.

Mai întâi, cercetătorii au folosit date de scanare cerebrală de la 15.334 de persoane sănătoase pentru a antrena un algoritm de învățare automată care putea estima cu exactitate vârsta creierului lor.

Apoi au folosit modelul pentru a prezice vârsta creierului a 996 de adulți sănătoși înainte și după pandemia de COVID.

Un grup de participanți a avut scanări înainte și după începerea pandemiei, în timp ce un grup de comparație a avut scanările făcute doar înainte de izbucnire.

5 ani de la declararea pandemiei de COVID-19

Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

Pandemia a îmbătrânit creierul persoanelor, chiar și al celor fără infecție cu COVID

Studiul a dezvăluit că creierul participanților din grupul pandemic a îmbătrânit în medie cu 5,5 luni mai repede decât grupul de control, chiar și atunci când au fost comparate pentru o serie de markeri de sănătate.

Jacobus Jansen, neurocercetător la Maastricht UMC, Olanda, a declarat că rezultatul surprinzător a fost că „îmbătrânirea este independentă de infecția reală cu COVID-19”.

Vezi toate știrile de pe pandemia covid accelerat

Cu toate acestea, doar participanții care au fost infectați cu COVID-19 au prezentat o scădere a abilități cognitive precum flexibilitatea mentală și viteza de procesare. Acest lucru ar putea sugera că efectul de îmbătrânire a creierului cauzat de pandemie, fără infecție, ar putea să nu provoace simptome cognitive vizibile.

Următoarea întrebare la care cercetătorii încearcă să răspundă este modul în care pandemia a avut efecte pe termen lung asupra sănătății cognitive a oamenilor. Alte studii au sugerat că anumiți factori genetici ar putea face unele persoane mai predispuse la îmbătrânirea creierului legată de COVID.

„[În 2022], am descris îmbătrânirea prematură a creierului persoanelor cu COVID sever. Din păcate, toți pacienții pe care i-am examinat decedaseră din cauza COVID, ceea ce a împiedicat o urmărire detaliată și o analiză a arhitecturii creierului în timp”, a spus Slack.

„Va fi interesant să începem să ne întrebăm dacă efectele îmbătrânirii observate în acest studiu sunt legate de modificările expresiei genelor pe care le-am observat în studiul nostru”, a spus Slack.

Poți inversa îmbătrânirea creierului?

Studiile neuroștiințifice sugerează că există modalități de a încetini îmbătrânirea creierului și de a reduce riscurile de declin cognitiv.

Exercițiile fizice, de exemplu, sunt un factor de protecție cunoscut în îmbătrânirea creierului, motiv pentru care „aceasta „Ar fi valoros să se evalueze contribuția schimbărilor în modelele de exerciții fizice în timpul pandemiei, alături de stresul psihologic, în cadrul modelului lor”, a declarat Maria Mavrikaki, neurocercetător la Harvard Medical School, SUA, care nu a fost implicată în studiu.

Alte studii sugerează că îmbătrânirea creierului poate fi încetinită prin schimbări ale stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă, menținerea activității fizice și mentale, gestionarea stresului și un somn adecvat, promovează o îmbătrânire sănătoasă a creierului.

Aceste mici schimbări se pot aduna, așa că includerea lor în rutina dvs. poate susține funcția creierului în viitor.

În formă bună — Cum să vă mențineți sănătatea mintală

Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

Editat de: Matthew Ward Agius

---

Sursa: DW