Cristela Georgescu s-a supărat pe fanii soţului ei, fostul candidat pro-rus la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, deoarece “vin neanunţaţi” în faţa casei lor şi încep “să cânte”, “să bată în gard” sau “strigă insistent”

---

Sursa: Antena3

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că se vor schimba legile astfel încât șefii din Energie numiți politic și care nu respectă regulile de conducere corectă să poată fi dați afară,…

---

Sursa: Antena3

Plafonarea adaosului la alimentele de bază va fi extinsă până la 30 septembrie.

---

Sursa: Antena3

---

Sursa: Antena3

Peste 56.000 de soldaţi ucraineni au fost instruiţi în ultimii trei ani în cadrul operaţiunii Interflex, la care a participat și România, scrie Agerpres citând informații publicate de guvernul de la…

---

Sursa: Antena3

• Home
• Știri Externe
• SUA
• Un senator republican cere retragerea SUA din NATO. A pregătit și un proiect de lege în acest sens

Un senator republican cere retragerea SUA din NATO. A pregătit și un proiect de lege în acest sens

0 Viorica Marin 0 1 live Publicat: 26.06.2025 19:42

Statele Unite ar putea părăsi NATO dacă un nou proiect de lege propus de senatorul republican Mike Lee din Utah va fi adoptat. Inițiativa vine la doar câteva zile după încheierea unui summit de două zile al Alianței Nord-Atlantice desfășurat la Haga.

Mike Lee, senator republican de Utah/FOTO:Getty Images googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Sub un titlu provocator – Not A Trusted Organization (NATO) Act –, proiectul de lege susține retragerea oficială a Statelor Unite din Alianță, pe motiv că organizația „și-a epuizat menirea”. Senatorul acuză statele europene membre că, timp de decenii, au transferat povara financiară asupra contribuabililor americani.

Lee a declarat că, în cazul în care legea va fi adoptată, aceasta va obliga președintele Donald Trump să notifice Consiliul Nord-Atlantic cu privire la intenția de retragere, conform articolului 13 al Tratatului fondator al NATO.

Un proiect cu sorți incerți, într-un context tensionat

Chiar dacă inițiativa reflectă o viziune republicană dură asupra relației transatlantice, șansele de adoptare ale proiectului sunt foarte slabe. Deja, în anii anteriori, Congresul SUA a votat în mod bipartizan măsuri legislative care limitează puterea președintelui de a retrage unilateral Statele Unite din NATO.

De altfel, în cadrul summitului de miercuri, președintele Trump a salutat angajamentele sporite de cheltuieli militare din partea aliaților, sugerând o atitudine mai nuanțată decât retorica anti-NATO exprimată anterior.

Propunerea legislativă vine într-un moment de reevaluare profundă a poziției Statelor Unite în cadrul arhitecturii de securitate globale. Senzația unei Americi mai puțin angajate internațional persistă, în ciuda declarațiilor recente. O eventuală retragere din NATO ar însemna nu doar o ruptură istorică a politicii externe americane postbelice, ci și un șoc pentru întreaga stabilitate a Europei.

Legea propusă prevede nu doar notificarea oficială de retragere, ci și interzicerea finanțării americane a Alianței. Totuși, în decembrie 2023, Congresul a adoptat un amendament la Legea Apărării Naționale (NDAA) care cere ca orice decizie privind ieșirea din NATO să aibă fie aprobarea Senatului, fie o lege specială a Congresului.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Presiuni pentru împărțirea poverii financiare

În paralel cu acest proiect, senatorul Mike Lee a introdus și două inițiative legislative conexe – Allied Burden Sharing Report Act și NATO Burden Sharing Report Act – care vizează evaluarea contribuțiilor financiare ale țărilor membre NATO. Inițiativele sunt sprijinite de senatori republicani influenți precum Rand Paul și Marsha Blackburn. Aceasta din urmă a declarat că noile legi vor „arăta cine își plătește partea corectă și cine nu”.

Trump între rezerve și reasigurări

Deși președintele Trump și-a exprimat anterior scepticismul față de utilitatea NATO, la summitul recent a reafirmat sprijinul pentru articolul 5 al Tratatului – clauza de apărare colectivă. „Susțin articolul 5. De aceea sunt aici”, a declarat Trump, potrivit agenției Associated Press.

Michael Williams, profesor de administrație publică și afaceri internaționale la Universitatea Syracuse, prezent la summit, a remarcat tensiuni vizibile între aliați. Totuși, noul secretar general al Alianței, Mark Rutte, a depus eforturi considerabile pentru a obține angajamente ferme privind cheltuielile de apărare. „Rămâne de văzut dacă europenii chiar cred că America mai este un aliat de încredere sau doar cumpără timp pentru propria consolidare militară”, a spus profesorul.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

O lege cu miză simbolică, dar și strategică

Deși proiectul senatorului Lee este deocamdată o inițiativă cu șanse reduse de succes legislativ, semnalul politic transmis este puternic: chestiunea angajamentului american față de securitatea colectivă revine în prim-plan, odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă.

„Retragerea Americii din NATO este o decizie întârziată. NATO și-a încheiat rolul – amenințările pentru care a fost creată nu mai sunt valabile după 76 de ani. Dacă ar fi, Europa ar plăti ceea ce trebuie, nu ar lăsa povara pe umerii contribuabililor americani”, a afirmat senatorul Mike Lee.

Citește și: Europa l-a ținut pe Trump în NATO. Ce urmează? Analiză Politico Citește și: Ministerul Apărării din China atacă NATO după summitul de la Haga. „Este un produs al Războiului Rece” Citește și: Casa Albă anunță că „tati a ajuns acasă”: clipul cu Donald Trump publicat după summitul NATO Viorica Marin Citește mai multe despre: suanatoretragere

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• În lume
• Iranul cere despăgubiri Statelor Unite pentru bombardamentele asupra infrastructurii nucleare. Teheranul pregătește o plângere la ONU

Iranul cere despăgubiri Statelor Unite pentru bombardamentele asupra infrastructurii nucleare. Teheranul pregătește o plângere la ONU

0 Viorica Marin 0 1 live Publicat: 26.06.2025 19:56 Ultima actualizare: 26.06.2025 19:56

După ce a confirmat distrugeri semnificative ale instalațiilor sale nucleare, Iranul a cerut oficial Statelor Unite să plătească despăgubiri pentru daunele provocate. Potrivit unor surse oficiale de la Teheran, atacurile recente au afectat grav centrele nucleare strategice ale republicii islamice, relatează Newsweek.

Centrala de la Nantaz, lovită de bombele SUA/FOTO.X googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Într-un interviu acordat postului libanez Al-Mayadeen, ministrul adjunct de externe iranian, Saeed Khatibzadeh, a declarat că Iranul va depune o plângere la Organizația Națiunilor Unite și a subliniat că Washingtonul trebuie să fie tras la răspundere pentru pagubele suferite.

Un nou vârf al tensiunilor Teheran-Washington

Acțiunea militară americană marchează o escaladare fără precedent a tensiunilor istorice dintre cele două state. Președintele Donald Trump a declarat că atacul a dus la „distrugerea totală” a instalațiilor nucleare de la Fordo – un complex amplasat adânc în interiorul unui munte, considerat până acum imposibil de penetrat.

În timp ce oficialii iranieni confirmă pagubele, surse din serviciile de informații americane susțin că toate cele trei centre nucleare majore – Natanz, Fordo și Esfahan – ar fi fost complet distruse. „Reconstrucția lor ar putea dura ani întregi”, a declarat Tulsi Gabbard, directoarea Comunității Naționale de Informații, într-o postare pe rețeaua X.

Israelul a confirmat oficial evaluările privind amploarea distrugerilor, prin Comisia sa pentru Energie Atomică. Între timp, Washingtonul nu a emis un punct de vedere oficial, deși a respins anterior informațiile care minimalizau impactul acțiunii militare.

Victime umane și pierderi strategice

Ministerul iranian al Sănătății a anunțat un bilanț dramatic: 627 de morți și peste 4.800 de răniți, majoritatea înregistrate în capitala Teheran. „Nu voi comenta scenele dureroase cu copii, mame și civili răniți. Le las în seama conștiinței umanității de azi”, a transmis purtătorul de cuvânt al ministerului, Hossein Kermanpour, într-o postare publicată pe platforma X.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Totodată, presa iraniană a confirmat moartea mai multor comandanți militari și oameni de știință implicați în programul nuclear. Deși nu a fost publicat un număr exact, mai multe surse vorbesc despre zeci de generali uciși în atacuri punctuale, atribuite Israelului.

Reacții dure și mesaje contradictorii

Ministrul adjunct de externe iranian a transmis un mesaj ferm Statelor Unite: „Iranul este o civilizație care nu poate fi ștearsă. Ceea ce nu ați obținut prin agresiune nu veți obține prin diplomație.”

De partea cealaltă, președintele Trump a încercat o interpretare conciliantă a atacului: „A fost o victorie importantă pentru toți, inclusiv pentru Iran. Au un stat, au petrol, sunt un popor inteligent. Pot reveni. Dar nu vor mai construi bombe pentru mult timp.”

Deși unii analiști nu exclud o reluare a negocierilor dintre Washington și Teheran, perspectiva unei noi runde de confruntări directe între Iran și Israel rămâne ridicată. Contextul internațional este marcat de incertitudine, iar diplomația pare, cel puțin pentru moment, în retragere, notează Newsweek.

Viorica Marin Citește mai multe despre: suairanonu

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Politică
• Partidul lui Șoșoacă a contestat la CCR numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al Curții Constituționale

Partidul lui Șoșoacă a contestat la CCR numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al Curții Constituționale

0 Ștefan Borcea 0 1 live Publicat: 26.06.2025 19:57

S.O.S România a contestat la Curtea Constituţională votul dat de Senat pentru numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al CCR, sesizarea aflându-se pe ordinea de zi a Curţii Constituţionale din data de 1 iulie.

Mihai Busuioc FOTO: Gov.ro googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Grupul Parlamentar al partidului S.O.S. din Senat a depus joi, la Senat și la Curtea Constituțională, o contestație împotriva numirii de către Senat a lui Mihai Busuioc (susținut de PSD) ca judecător la CCR.

”Contestația e depusă împotriva Hotărârii cu nr. 64 din 24.06.2025 a Senatului României, publicată în Monitorul Oficial cu nr.587 din 24 iunie 2025, prin care Senatul României l-a numit pe domnul Busuioc Mihai în functia de judecător la Curtea Constituțională, pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 13 iulie 2025. Vă solicităm să dispuneți revocarea acesteia și constatați că domnul Busuioc Mihai nu îndeplineşte condițiile legale pentru ocuparea acestei înalte funcții, respectiv cea de judecător a Curții Constituționale a României”, se arată în cerere.

Curtea Constituţională a anunţat că pe ordinea de zi a şedinţei din data de 1 iulie se află o sesizare cu privire la numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al CCR, prin vot, de către Senat.

Senatul a votat, marţi, un judecător al Curţii Constituţionale. Mihai Busuioc, preşedinte al Curţii de Conturi, a fost ales cu votul majorităţii senatorilor.

De asemenea, Camera Deputaţilor l-a votat, tot marţi, pe Csaba Asztalos, din partea UDMR şi susţinut de coaliţia de guvernare, pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, după finalizarea mandatului judecătorului Varga Attila.

Citește și: Mihai Busuioc, candidatul susținut de PSD pentru CCR. Cine a fost propus pentru funcția de secretar general al Guvernului Citește și: Numirile la CCR au provocat scandal în Parlament. Mihai Busuioc, candidatul votat de Senat, a fugit de întrebările jurnaliștilor Citește și: Nicușor Dan, după numirea lui Mihai Busuioc la CCR: „Prefer să vorbesc după ce voi face niște lucruri concrete” Ștefan Borcea Citește mai multe despre: ccrcurtea constitutionalasos romania

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Sport
• David Popovici, medalie de aur în proba de 200 m liber la Europenele pentru tineret. Românul a câștigat detașat

Video David Popovici, medalie de aur în proba de 200 m liber la Europenele pentru tineret. Românul a câștigat detașat

0 Ștefan Borcea 0 1 live Publicat: 26.06.2025 19:59 Ultima actualizare: 26.06.2025 20:25

Sportivul român David Popovici a cucerit medalia de aur în proba de 200 metri liber, joi, la Campionatele Europene de înot Under-23 de la Samorin (Slovacia), cu timpul de 1 min 43 sec 64/100.

David Popovici a câștigat medalia de aur googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Popovici a fost mai rapid cu aproape trei secunde decât următorul clasat, bulgarul Petăr Miţin (1:46.48), medalia de bronz revenind britanicului Charlie Hutchison (1:46.84).

Campionul olimpic obţinuse cel mai bun timp din serii, joi dimineaţa, 1 min 46 sec 84/100.

La 800 m liber feminin, Rebecca-Aimee Diaconescu a ocupat locul al patrulea, în 8 min 36 sec 84/100. Titlul continental a fost câştigat de germanca Maya Werner (8:29.53), argintul a revenit polonezei Klaudia Tarasiewicz (8:33.93), podiumul fiind completat de grecoaica Artemis Vasilaki (8:34.35), potrivit Agerpres.

În finala la 200 m spate, Alexandru Constantinescu a ocupat ultimul loc (opt), cu 2 min 01 sec 23/100. El fusese înregistrat cu un timp mai bun în serii (2:00.58).

România participă cu un lot de 13 sportivi la Campionatele Europene de înot Under-23 de la Samorin (Slovacia), în perioada 26-29 iunie.

Citește și: David Popovici a ratat medalia de aur la 100 metri liber, la Naționalele de natație. Ce a pățit campionul olimpic Citește și: David Popovici, îndemn pentru români să meargă la vot. Pe cine susține campionul olimpic Citește și: „Rechinul” David Popovici și-a spulberat concurența în finala probei de 200 metri liber de la Campionatele Europene U23 Ștefan Borcea Citește mai multe despre: david popovicimedalie de aur

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Viață sănătoasă
• Alimentele bogate în grăsimi care sunt bune pentru inimă și creier. Cardiolog: „Reduc tensiunea arterială”

Alimentele bogate în grăsimi care sunt bune pentru inimă și creier. Cardiolog: „Reduc tensiunea arterială”

0 Cornelia Mazilu 0 1 live Publicat: 26.06.2025 20:07

Noi cercetări au revizuit perspectiva experților în sănătate cu privire la unele alimente considerate anterior interzise. Anumite tipuri de grăsimi, consumate în cantități corecte, sunt de fapt benefice.  

Cardiologii susțin că unele grăsimi au beneficii asupra inimii FOTO Shutterstock googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

„Toate grăsimile sunt rele pentru sănătatea inimii? Deloc. Unele grăsimi sunt esențiale. Corpul tău are nevoie de ele, de exemplu, pentru a construi membranele”, spune dr. Oliver Guttmann, cardiolog consultant la The Wellington Hospital.

Stephanie Moore, medic nutriționist și autor al cărții „Eat Your Brain Happy”, este de acord. „Creierul nostru, membranele noastre celulare, învelișul nervilor noștri, hormonii- toate se bazează pe grăsimi pentru a-și face treaba”, spune aceasta, potrivit telegraph.

Experții împărtășesc alimentele lor preferate bogate în grăsimi care sunt surprinzător de benefice pentru sănătatea inimii. 

Ouăle sunt o sursă fabuloasă de proteine

Un studiu a arătat că mâncatul a șase ouă pe săptămână reduce riscul de boli cardiovasculare, deși anterior aveau o reputație proastă.

Un studiu din 2018 a constatat că mâncatul a șase ouă pe săptămână a redus de fapt riscul de boli cardiovasculare, în timp ce în luna februarie a acestui an, cercetătorii din Australia au publicat un studiu care a constatat că, pentru persoanele de peste 70 de ani, consumul regulat de ouă a fost asociat cu un risc cu 29% mai mic de deces legat de boli cardiovasculare.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

„Ouăle sunt o sursă fabuloasă de proteine. Ele sunt pline de nutrienți, vitamine, minerale și lucruri numite fosfolipide, care sunt esențiale pentru sănătatea creierului. Studiile au arătat, de asemenea, că persoanele care mănâncă mai multe ouă tind să aibă acel raport mai bun între colesterolul LDL și HDL ”, spune dr. Moore. 

Carnea de vită conține omega-3 și este bogată în nutrienți

Carnea de vită este benefică pentru sănătatea inimii, susține dr. Moore, deoarece conține „omega-3”.

„Este incredibil de bogată în nutrienți, susține masa corporală slabă și ajută la sinteza musculară. Creșterea masei musculare duce la o rată metabolică mai bună, permițându-ne să ardem caloriile mai ușor – deci este un factor de protecție cardiovasculară foarte important. În carnea de vită hrănită cu iarbă se găsesc, de asemenea, vitaminele liposolubile A, D și K. Nu sugerez să mâncați o friptură uriașă în fiecare seară, dar aș recomanda carne roșie – chiar și sub formă de hamburger, presupunând că este făcută din carne tocată de bună calitate – de până la două ori pe săptămână”, spune nutriționistul.

Brânza poate reduce riscul de boli cardiovasculare

În ciuda faptului că este deosebit de bogată în grăsimi saturate, studiile au constatat că brânza poate reduce riscul de boli cardiovasculare.

„Brânza conține o mulțime de nutrienți, precum și anumiți acizi grași care ajută la îmbunătățirea sănătății inimii”, spune dr. Guttmann. 

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

„S-a spus că lactatele cu conținut integral de grăsimi ar crește nivelul colesterolului LDL. Acest lucru este acum contestat, cercetările arătând din ce în ce mai mult că nu există nicio corelație între bolile de inimă și lactatele cu conținut integral de grăsimi. Acestea sunt asociate cu reduceri modeste ale riscului de hipertensiune arterială, cu reducerea riscului de boli coronariene și de accident vascular cerebral, indiferent de conținutul lor de grăsimi. Brânza conține vitamina K2, care ajută vitamina D să ajungă acolo unde organismul are nevoie de ea”, spune nutriționistul Stephanie Moore.

Ulei de măsline

Uleiul de măsline extravirgin, în special, este bogat în acizi grași mononesaturați și antioxidanți, care ajută la reducerea inflamațiilor și la îmbunătățirea colesterolului. 

În ciuda conținutului ridicat de grăsimi mononesaturate și a concentrației sale calorice, uleiul de măsline extravirgin presat la rece pare să aibă proprietăți miraculoase pentru sănătate. În ceea ce privește colesterolul, de exemplu, cercetările au descoperit că acesta ajută la echilibrarea raportului dintre HDL și LDL, așa-numitele colesterole „bune” și „rele”.

Citește și: Orele de aur ale creierului, potrivit medicului Vlad Ciurea: De ce este bine să ne trezim devreme, odată cu „cântatul cocoșului”

Pentru dr. Moore, antioxidanții, vitamina E și polifenolii unici (care ajută la stabilizarea tensiunii arteriale) care se găsesc în uleiul de măsline se combină pentru a face din acesta o opțiune extrem de sănătoasă, dar ea subliniază importanța ca acesta să fie extravirgin. 

Somonul conține acizi grași omega-3 

„Consumul de pește gras este foarte important pentru sănătatea inimii”, spune Dr. Guttmann.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

Sominul conține acizi grași omega-3, care ajută la reducerea inflamației și la scăderea riscului de boli de inimă, precum și la sănătatea creierului.

„Omega-3 sunt foarte protectori împotriva riscului cardiovascular și de accident vascular cerebral”, adaugă dr. Moore. 

Acizii Omega-3 lipsesc aproape întotdeauna din dietele oamenilor deoarece provin din foarte puține surse alimentare, explică Moore. Se găsesc în peștele gras: macrou, sardine, hering, hamsii și somon (ideal sălbatic, nu de crescătorie, deoarece omega-3 provine din krillul pe care îl mănâncă în sălbăticie).

Citește și: Alimentul interzis vara pentru a ne proteja creierul. Dr. Vlad Ciurea: „Cade ca un bolovan. Riscăm fenomene periculoase”

Măslinele pot fi bogate în grăsimi, dar conțin și fibre și polifenoli 

Măslinele conțin acizi grași mononesaturați, în principal sub formă de acid oleic [un tip de acid gras omega-9 cunoscut pentru potențialele sale efecte antiinflamatoare și antioxidante], ceea ce le face o sursă de grăsimi sănătoase pentru inimă.

„Măslinele sunt pline de fibre și polifenoli”, spune Moore. 

Măslinele sunt, de asemenea, bogate în fier, plus un antioxidant numit quercetin care s-a dovedit a fi bun pentru sănătatea inimii. 

Migdalele conțin un amestec benefic de grăsimi, fibre și proteine

„Nucile sunt foarte bune. În special migdalele, nucile și fisticul, care au un amestec bun de grăsimi, fibre și proteine. Sunt o sursă excelentă de omega-3”, susține dr. Guttmann. 

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

Toate nucile au un conținut ridicat de grăsimi, dar tipul de grăsime depinde de tipul de nucă. Nucile de Brazilia, nucile caju și nucile macadamia sunt mai bogate în grăsimi saturate decât alte nuci, care conțin predominant grăsimi nesaturate (polinesaturate în nuci și nuci de pin, mononesaturate în migdale, fistic, nuci pecan și alune). 

Citește și: Un cardiolog recomandă șase lucruri de făcut dimineața pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral Cornelia Mazilu Citește mai multe despre: inimaouasomon

---

Sursa: Adevarul