• Home
• Știri Interne
• Societate
• Granița fină dintre critică și public shaming. Analiza specialiștilor după incidentul de la premiera „Acel martie”

Granița fină dintre critică și public shaming. Analiza specialiștilor după incidentul de la premiera „Acel martie”

Ana-Maria Maxim 1 live Publicat: 10.03.2026 05:09

Un moment tensionat de la premiera filmului românesc „Acel martie” a reaprins o discuție veche, dar mereu actuală: cum ne exprimăm opinia constructiv, fără să jignim și să o transformăm într-un atac la persoană? Chiar la premiera filmului, după proiecție, un spectator s-a ridicat în picioare și a criticat în termeni duri toată echipa „Dacă credeți că ați făcut un film bun, vă înșelați amarnic”, le-a spus el și a catalogat producția ca pe o „porcărie”. Momentul, înregistrat de un alt spectator, a devenit rapid viral și a stârnit polemică pe internet. Doi cunoscuți specialiști în comunicare au explicat pentru „Adevărul” cum poți critica cu tact și ce înseamnă asertivitatea, un concept de care se ține tot mai puțin cont, într-o societate în care hate-ul câștigă cu fiecare zi mai mult teren. 

Ce s-a întâmplat în sala de cinema

În clipul care a devenit viral se aude cum un spectator are doar critici la adresa filmului, iar termenii folosiți sunt departe de a fi eleganți.,,Dacă dumneavoastră credeți că ați făcut un film bun, vă înșelați amarnic. Vă bateți joc de oamenii care cumpără bilete să vină să vadă astfel de porcării. Ați avut șansa să faceți un film după o carte scrisă de un autor român și v-ați bătut joc. Nu are nicio legătură!”, spune el. Regizorul Iura Luncașu reacționează și îl întreabă: ,,Pentru că l-am făcut în engleză sau de ce? De aia ne-am bătut joc sau pentru că l-am făcut prost?”.Bărbatul nu coboară tonul și continuă la fel de dur: ,,Filmul ăsta nu are niciun sens. E total neverosimil. Nu e nimic care să aibă sens în filmul ăsta. Actorii joacă prost. Cel mai bun actor a fost Craioveanu”.Ceilalți spectatori au intervenit și l-au dat afară din sală. Din filmare nu reiese cum a ajuns bărbatul să ia cuvântul. 

Cum tonul face muzica și cum întotdeauna trebuie să ținem cont de context

Pentru strategul de comunicare Radu Delicote, care predă la masteratul de Leadership și Comunicare Politică din cadrul Școala Națională de Studii Politice și Administrative, diferența dintre critică constructivă și critică distructivă poate fi uneori foarte subtilă. „Întotdeauna tonul face muzica”, explică acesta. „Când vrem să criticăm cu tact și să avem rezultate pozitive, trebuie să ținem cont de context, de mediul în care ne aflăm și mai ales de persoana căreia ne adresăm Ceea ce s-a întâmplat în sala de cinema, cred că sigur putea fi făcut altfel”. În cazul premierei, contextul era unul special: o proiecție de gală, în care regizorul și actorii își prezentau munca în fața publicului, alături de familie, prieteni și cunoscuți. În plus, subliniază Delicote: ,,Filmul era deja turnat, deci nu e ca și când post-critica respectivă mai putea schimba ceva, actorii se mai puteau întoarce să joace scenele altfel și regizorul să propună altă așezare”. 

Când e critică și când e hate?

În opinia lui Radu Delicote, argumentele sunt criteriile care separă critica de atac. „Când spui pur și simplu «nu e bine pentru că e rău» și nu ai neapărat o poziționare explicită în ceea ce vrei să argumentezi este hate. E atât de simplu.”Specialistul în comunicare atrage atenția și asupra unui alt aspect: ceea ce se întâmplă în online va avea tot mai multe replici în offline. ,,O să vedem din ce în ce mai mult hate în societate, din păcate, pentru că suntem expuși la stilul de comunicare pe care îl are social media. Social media este, în esență, o platformă de tip hate speech. Pentru că acolo, prin excelență, găsești toată manifestarea asta”. În contextul filmului, diferența ar fi putut fi făcută și de momentul abordării. ,,Cred că la finalul acelei premiere, persoana respectivă putea să aibă o discuție într-un mediu mai intim cu regizorul sau cu persoanele care nu erau neapărat mulțumite. Putea să aibă un alt tip de abordare, nu neapărat acest public shaming, că asta s-a întâmplat, s-a ridicat în picioare și a încercat un soi de mișcare de tip public shaming (n.r. umilire publică)”. 

Cum criticăm cu tact

Pentru prof. univ. Dumitru Borțun, doctor în Filozofie și președinte al Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice, una dintre reguli este următoarea: critica trebuie construită în etape.,,În primul rând, spui lucrurile bune, favorabile. După care urmează părțile negative pe care le-am observat la cineva sau ceva.”Tonul este, de asemenea, foarte important:,,Să lăsăm tonul acela acuzator. Pentru că cel care va primi mesajul îl va lua ca pe un atac la persoană. Exact ce s-a întâmplat în cazul discutat. Să nu fie un ton agresiv, ofensiv”.Totodată, critica trebuie să vizeze faptele, nu omul.,,Menajarea imaginii celuilalt e un principiu fundamental în teoria discursului. Înseamnă a nu intra peste imaginea de sine. Când o faci, se percepe ca obrăznicie sau ca agresiune, ca răutate. Noi trebuie să menajăm imaginea celuilalt și să vorbim despre produsul lui, despre activitatea lui. Nu îi spun că este prost, spun ,<<ai făcut o prostie>>”,subliniază  Dumitru Borțun. În plus, evidențiază acesta:,,Noi tot acuzăm că românii iau personal orice observație. Da, așa este. Dar, pe de altă parte, și noi când adresăm o critică altora o adresăm direct la persoană, în loc să o adresăm la idee, la temă, la acțiune. Este un obicei prost care ține de cultura noastră cotidiană.”

De ce criticile agresive nu duc niciodată la nimic constructiv

Lipsa respectului față de interlocutor se simte întotdeauna și nu poate duce la un rezultat pozitiv.,,Confruntarea are acest ,,co” înainte, care vine de la colaborare, consens. Confruntarea are întotdeauna un scop comun: sau vrem să aflăm adevărul, sau vrem să rezolvăm o problemă. Ori în momentul în care tu îl nimicești pe celălalt nu mai este vorba de confruntare, este înfruntare. Vrei să îl distrugi. Și el simte asta și va replica”, explică profesorul Dumitru Borțun. În spatele criticilor exprimate inadecvat se ascunde deseori senzația de superioritate față de ceilalți. ,,La baza atitudinii este trufia. Omul acela se simte superior celor care au făcut-o de oaie. În loc în primul rând să îi laude – că au adus actori străini, de o anumită relevanță, că a fost o muzică bine aleasă – și pe urmă să vină cu observațiile… „Printr-o exprimare defectuoasă, dintr-o poziție care se vrea superioară, chiar și criticile valide se pierd. ,,Compromiți ideea pe care vrei să o transmiți prin modul în care o faci, nu mai ești credibil ca sursă de mesaj”, atrage atenția expertul în comunicare. 

Ce este asertivitatea și de ce este esențială pentru societăți

Dumitru Borțun readuce în discuție un concept tot mai des uitat în prezent: asertivitatea. ,,Trebuie întotdeauna să te adecvezi la așteptările celuilalt, pentru că ori nici nu sesizează ce spui, ori o primește ca pe o bâtă între ochi. Este ceea ce numesc americanii asertivitate. Ei înțeleg prin asertivitate capacitatea noastră de a spune ce gândim, cine suntem, cu ce valori suntem de acord fără să îi jignim pe ceilalți, fără să stricăm relația cu celălalt. Poți să spui cine ești fără să îl faci pe celălalt să se simtă prost că nu e ca tine”, explică expertul.Politețea în discurs nu este doar o chestiune de bună creștere, ci și una de eficiență a comunicării:„Dacă nu respecți principiul politeții, l-ai pierdut pe interlocutor.”

Diferența între judecata de valoare și judecata preferențială

Profesorul atrage atenția și asupra unei diferențe extrem de importante, pe care uneori uităm să o facem: cea între judecata personală și judecata de valoare.,,Când ești specialist în domeniu, judecata ta e judecată de valoare, pentru că  vii dintr-un sistem de valori pe care îl reprezinți, pe care le aperi și ești specialist. De pildă, ești critic de film. Când ești un tip oarecare, atunci e doar judecată preferențială. Și nu ai dreptul – dacă ești educat, civilizat și responsabil – să spui ,,filmul nu e bun”. Poți să spui ,,filmul nu-mi place”. Sau nu poți să spui <<Am ieșit de la un film foarte bun, să te duci să-l vezi!>>. Spui: <<Am ieșit de la un film care mi-a plăcut foarte mult!>>. Una este să fim atenți și obiectivi și alta e să te dai drept specialist și să vorbești cu autoritatea unui specialist în domeniu”. Această diferență poate părea minoră, dar ea schimbă complet tonul și impactul mesajului.Pe de altă parte, nici reacția sălii nu a fost pe placul lui Dumitru Borțun: ,,Pentru că reacția a fost <<Ieși afară!>>. Și pe urmă aplauze și fluierături, ca să-i acopere spusele. Este genul de psihologie socială care exclude judecata critică”. 

Afișul oficial al filmului ,,Acel martie”, la premiera căruia s-a lansat polemica

Libertatea de exprimare și limitele ei

Ambii specialiști subliniază că libertatea de exprimare este esențială într-o societate democratică. Însă ea funcționează cel mai bine atunci când este însoțită de norme sociale și de respect. „Libertatea de expresie nu este un element de care trebuie să abuzăm”, spune Radu Delicote. „Funcționează foarte bine atunci când ai niște norme sociale. Normele sociale pot fi date de context, normele sociale pot fi date de bunul simț. Nu spun că ceea ce a făcut acel domn în sala de cinema este un lucru lipsit de bun simț, spun doar că putea să o facă mai bine, mai articulat, dacă tot avea o nemulțumire. Să fi argumentat într-un mod mai eficient și mai ușor de înțeles. Pentru că doar să critici e foarte ușor”. Totodată, strategul în comunicare vede și partea pozitivă a lucrurilor: ,,Filmul se va viraliza foarte mult,, lumea va începe să vorbească despre acest episod și va deveni curioasă să vadă despre ce este vorba în film și ce a declanșat reacția acelui bărbat.”

Ce s-a întâmplat în sala de cinema

În clipul care a devenit viral se aude cum un spectator are doar critici la adresa filmului, iar termenii folosiți sunt departe de a fi eleganți.

,,Dacă dumneavoastră credeți că ați făcut un film bun, vă înșelați amarnic. Vă bateți joc de oamenii care cumpără bilete să vină să vadă astfel de porcării. Ați avut șansa să faceți un film după o carte scrisă de un autor român și v-ați bătut joc. Nu are nicio legătură!”, spune el. 

Regizorul Iura Luncașu reacționează și îl întreabă: ,,Pentru că l-am făcut în engleză sau de ce? De aia ne-am bătut joc sau pentru că l-am făcut prost?”.

Bărbatul nu coboară tonul și continuă la fel de dur: ,,Filmul ăsta nu are niciun sens. E total neverosimil. Nu e nimic care să aibă sens în filmul ăsta. Actorii joacă prost. Cel mai bun actor a fost Craioveanu”.

Ceilalți spectatori au intervenit și l-au dat afară din sală. Din filmare nu reiese cum a ajuns bărbatul să ia cuvântul. 

Cum tonul face muzica și cum întotdeauna trebuie să ținem cont de context

Pentru strategul de comunicare Radu Delicote, care predă la masteratul de Leadership și Comunicare Politică din cadrul Școala Națională de Studii Politice și Administrative, diferența dintre critică constructivă și critică distructivă poate fi uneori foarte subtilă.

„Întotdeauna tonul face muzica”, explică acesta. „Când vrem să criticăm cu tact și să avem rezultate pozitive, trebuie să ținem cont de context, de mediul în care ne aflăm și mai ales de persoana căreia ne adresăm Ceea ce s-a întâmplat în sala de cinema, cred că sigur putea fi făcut altfel.”

În cazul premierei, contextul era unul special: o proiecție de gală, în care regizorul și actorii își prezentau munca în fața publicului, alături de familie, prieteni și cunoscuți. În plus, subliniază Delicote:  ,,Filmul era deja turnat, deci nu e ca și când post-critica respectivă mai putea schimba ceva, actorii se mai puteau întoarce să joace scenele altfel și regizorul să propună altă așezare”. 

Când e critică și când e hate?

În opinia lui Radu Delicote, argumentele sunt criteriile care separă critica de atac. 

„Când spui pur și simplu «nu e bine pentru că e rău» și nu ai neapărat o poziționare explicită în ceea ce vrei să argumentezi este hate. E atât de simplu.”

Specialistul în comunicare atrage atenția și asupra unui alt aspect: ceea ce se întâmplă în online va avea tot mai multe replici în offline. 

,,O să vedem din ce în ce mai mult hate în societate, din păcate, pentru că suntem expuși la stilul de comunicare pe care îl are social media. Social media este, în esență, o platformă de tip hate speech. Pentru că acolo, prin excelență, găsești toată manifestarea asta”. 

În contextul filmului, diferența ar fi putut fi făcută și de momentul abordării. 

,,Cred că la finalul acelei premiere, persoana respectivă putea să aibă o discuție într-un mediu mai intim cu regizorul sau cu persoanele care nu erau neapărat mulțumite. Putea să aibă un alt tip de abordare, nu neapărat acest public shaming, că asta s-a întâmplat, s-a ridicat în picioare și a încercat un soi de mișcare de tip public shaming (n.r. umilire publică)”. 

Cum criticăm cu tact

Pentru prof. univ. Dumitru Borțun, doctor în Filozofie și președinte al Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice, una dintre reguli este următoarea: critica trebuie construită în etape.

,,În primul rând, spui lucrurile bune, favorabile. După care urmează părțile negative pe care le-am observat la cineva sau ceva.”

Tonul este, de asemenea, foarte important:

,,Să lăsăm tonul acela acuzator. Pentru că cel care va primi mesajul îl va lua ca pe un atac la persoană. Exact ce s-a întâmplat în cazul discutat. Să nu fie un ton agresiv, ofensiv”.

Totodată, critica trebuie să vizeze faptele, nu omul.

,,Menajarea imaginii celuilalt e un principiu fundamental în teoria discursului. Înseamnă a nu intra peste imaginea de sine. Când o faci, se percepe ca obrăznicie sau ca agresiune, ca răutate. Noi trebuie să menajăm imaginea celuilalt și să vorbim despre produsul lui, despre activitatea lui. Nu îi spun că este prost, spun ,<<ai făcut o prostie>>”, subliniază  Dumitru Borțun. 

În plus, evidențiază acesta:

Vezi ultimele știri din România

,,Noi tot acuzăm că românii iau personal orice observație. Da, așa este. Dar, pe de altă parte, și noi când adresăm o critică altora o adresăm direct la persoană, în loc să o adresăm la idee, la temă, la acțiune. Este un obicei prost care ține de cultura noastră cotidiană.”

De ce criticile agresive nu duc niciodată la nimic constructiv

Lipsa respectului față de interlocutor se simte întotdeauna și nu poate duce la un rezultat pozitiv.

,,Confruntarea are acest ,,co” înainte, care vine de la colaborare, consens. Confruntarea are întotdeauna un scop comun: sau vrem să aflăm adevărul, sau vrem să rezolvăm o problemă. Ori în momentul în care tu îl nimicești pe celălalt nu mai este vorba de confruntare, este înfruntare. Vrei să îl distrugi. Și el simte asta și va replica”, explică profesorul Dumitru Borțun. 

În spatele criticilor exprimate inadecvat se ascunde deseori senzația de superioritate față de ceilalți. 

,,La baza atitudinii este trufia. Omul acela se simte superior celor care au făcut-o de oaie. În loc în primul rând să îi laude – că au adus actori străini, de o anumită relevanță, că a fost o muzică bine aleasă – și pe urmă să vină cu observațiile… „

Printr-o exprimare defectuoasă, dintr-o poziție care se vrea superioară, chiar și criticile valide se pierd. 

,,Compromiți ideea pe care vrei să o transmiți prin modul în care o faci, nu mai ești credibil ca sursă de mesaj”, atrage atenția expertul în comunicare. 

Ce este asertivitatea și de ce este esențială pentru societăți

Dumitru Borțun readuce în discuție un concept tot mai des uitat în prezent: asertivitatea. 

,,Trebuie întotdeauna să te adecvezi la așteptările celuilalt, pentru că ori nici nu sesizează ce spui, ori o primește ca pe o bâtă între ochi. Este ceea ce numesc americanii asertivitate. Ei înțeleg prin asertivitate capacitatea noastră de a spune ce gândim, cine suntem, cu ce valori suntem de acord fără să îi jignim pe ceilalți, fără să stricăm relația cu celălalt. Poți să spui cine ești fără să îl faci pe celălalt să se simtă prost că nu e ca tine”, explică expertul.

Politețea în discurs nu este doar o chestiune de bună creștere, ci și una de eficiență a comunicării:

Vezi și articole de securitate cibernetică aici

„Dacă nu respecți principiul politeții, l-ai pierdut pe interlocutor.”

Diferența între judecata de valoare și judecata preferențială

Profesorul atrage atenția și asupra unei diferențe extrem de importante, pe care uneori uităm să o facem: cea între judecata personală și judecata de valoare.

,,Când ești specialist în domeniu, judecata ta e judecată de valoare, pentru că  vii dintr-un sistem de valori pe care îl reprezinți, pe care le aperi și ești specialist. De pildă, ești critic de film. Când ești un tip oarecare, atunci e doar judecată preferențială. Și nu ai dreptul – dacă ești educat, civilizat și responsabil – să spui ,,filmul nu e bun”. Poți să spui ,,filmul nu-mi place”. Sau nu poți să spui <<Am ieșit de la un film foarte bun, să te duci să-l vezi!>>. Spui: <<Am ieșit de la un film care mi-a plăcut foarte mult!>>. Una este să fim atenți și obiectivi și alta e să te dai drept specialist și să vorbești cu autoritatea unui specialist în domeniu”. 

Această diferență poate părea minoră, dar ea schimbă complet tonul și impactul mesajului.

Pe de altă parte, nici reacția sălii nu a fost pe placul lui Dumitru Borțun: 

,,Pentru că reacția a fost <<Ieși afară!>>. Și pe urmă aplauze și fluierături, ca să-i acopere spusele. Este genul de psihologie socială care exclude judecata critică”. 

Afișul oficial al filmului ,,Acel martie”, la premiera căruia s-a lansat polemica

Libertatea de exprimare și limitele ei

Ambii specialiști subliniază că libertatea de exprimare este esențială într-o societate democratică. Însă ea funcționează cel mai bine atunci când este însoțită de norme sociale și de respect.

„Libertatea de expresie nu este un element de care trebuie să abuzăm”, spune Radu Delicote. „Funcționează foarte bine atunci când ai niște norme sociale. Normele sociale pot fi date de context, normele sociale pot fi date de bunul simț. Nu spun că ceea ce a făcut acel domn în sala de cinema este un lucru lipsit de bun simț, spun doar că putea să o facă mai bine, mai articulat, dacă tot avea o nemulțumire. Să fi argumentat într-un mod mai eficient și mai ușor de înțeles. Pentru că doar să critici e foarte ușor”.

Totodată, strategul în comunicare vede și partea pozitivă a lucrurilor:

,,Filmul se va viraliza foarte mult,, lumea va începe să vorbească despre acest episod și va deveni curioasă să vadă despre ce este vorba în film și ce a declanșat reacția acelui bărbat.”

Ana-Maria Maxim Citește mai multe despre: critica

---

Vezi articol complet la: Adevarul