- Home
- Știri locale
- Hunedoara
- Drumul regelui, construit în Munții Zarandului. Viața în satele arhaice, unde asfaltul ajunge pentru prima dată
Video Drumul regelui, construit în Munții Zarandului. Viața în satele arhaice, unde asfaltul ajunge pentru prima dată
Daniel Guţă 1 live Publicat: 29.11.2025 22:27
Peste 42 de milioane de euro sunt investite în construcția unei șosele de 17 kilometri, numită „Drumul Regelui”, care traversează Munții Zarandului. Lucrările aduc asfalt într-una dintre cele mai izolate zone, însă utilitatea lor ridică îndoieli.
Săteancă din Obârșia. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL
Mai multe drumuri montane construite în ultimii ani în România au iscat controverse privind utilitatea lor, din cauza costurilor ridicate și a circulației reduse de pe acestea.
Drumul Regelui, din Munții Zarandului
Deși a fost numit „Drumul Regelui”, o nouă șosea montană construită în vestul României s-ar putea adăuga listei de investiții importante ca valoare, dar mai puțin utile pentru infrastructura rutieră a zonei . Proiectul, cu costuri de 42 de milioane de euro, vizează modernizarea unui sector de 17 kilometri al drumului județean 707 (13 kilometri pe teritoriul județului Hunedoara și patru kilometri în județul Arad).
Comuna Petriș, de pe valea Mureșului, se află în apropierea localității Săvârșin, unde se află castelul familiei regale. Peste dealuri, Vața de Jos este una dintre stațiunile balneare vechi din Apuseni, dar și locul nașterii duhovnicului Arsenie Boca.
→ Imaginea 1/20: Eugen unul dintre putinii localnici din Obârșia Foto Daniel Guță jpg
„Drumul Regelui, o investiție importantă pentru dezvoltarea turismului în județele Hunedoara și Arad, va fi modernizat prin Programul Regional Vest. Stațiunea balneară Vața de Jos, cunoscută pentru apele sale termale, Munții Apuseni, Castelul Regal de la Săvârșin și alte atracții turistice din cele două județe vor fi mai ușor de accesat și vizitat datorită modernizării Drumului Regelui. Acest drum pitoresc de munte, construit în perioada postbelică la ordinul Regelui Mihai I al României, va aduce, odată modernizat, beneficii atât turiștilor dornici să exploreze zona, cât și comunităților din cele două județe, oferind o rută alternativă la drumurile aglomerate și reducând timpii de deplasare”, informa Agenția de Dezvoltare Regională Vest.
Comunele Vața de Jos și Petriș sunt despărțite de coamele Munților Zarandului, acoperite de păduri și câteva cătune.
Satele izolate din Munții Zarandului
În ultimii ani s-a spus că drumul care le lega ar fi fost pietruit și folosit de membri ai familiei regale pentru a scurta traseul dintre domeniul Săvârșin și stațiune. Localnicii din Petriș și din zona Vața nu cred însă într-o asemenea poveste, deoarece drumul forestier nu a fost circulabil cu autoturismul.
„Aici cei mai mulți localnici s-au ocupat cu muncile forestiere, ori munceau în minerit la Ciungani și Căzănești, în Hunedoara, dar nu erau mașini să meargă pe astfel de drumuri, greu de străbătut dintotdeauna. Ca să ajungem în satele alăturate din Arad și Hunedoara mergeam pe jos, pe poteci”, spune Eugen, unul dintre puținii localnici rămași în satul Obârșia, al comunei Petriș, aflat la limita județelor Hunedoara și Arad.
„Drumul Regelui” este asfaltat în prezent până la marginea satului Obârșia, în apropierea locuinței săteanului. De aici urcă în serpentine până la Cota Zero, aflată la limita județelor Arad și Hunedoara. Întreaga Petriș – Vața de Jos a fost în secolele trecute și una de frontieră (tampon) a Banatului cu Ardealului.
Pe creste, câteva case și sălașe părăsite îi întâmpină pe exploratorii din Munții Zarandului. Pereții lor de lemn au fost zugrăviți de un localnic și împodobiți cu desene cu animale, scene biblice și mesaje optimiste.
„Un vârstnic mutat acum la Petriș ne-a pictat casele cu mulți ani în urmă. Omului i-a plăcut să picteze deși era veterinar. A înfrumusețat o mulțime de case din Obârșia și Petriș”, își amintește un elvețian mutat în Obârșia.
Pe munte a mai rămas locuită o gospodărie, chiar la Cota Zero, locul din care traseul coboară prin pădure spre Vața de Jos.
„Până aici au lucrat oamenii la drum. L-au lărgit, apoi, fiind toamnă, nu au mai lucrat. Înspre Vața de Sus drumul este aproape impracticabil, pentru că a crescut bercul (arbuști de pădure și fructiferi) pe marginile sale, iar mașinile trec cu greu pe acolo. Eu nu am coborât spre Vața în ultimii ani, noi nu avem vreo legătură cu Hunedoara”, spune bătrâna care locuiește în cătunul de la Cota Zero. Fără curent, apă și utilități, vârstnica a rămas în cătunul părăsit de pe munți.
De pe culmile Zarandului, noua șosea va coborî spre satele comunei Vața de Jos, de pe valea Ponorului. În vale călătorii ajung la Căzănești, satul unde s-a născut Arsenie Boca (1910 – 1989), una dintre marile personalități ale românilor. Aici și în satul învecinat Ciungani, localnicii s-au ocupat în trecut cu creșterea animalelor, cu muncile forestiere și cu lucrul în minele metalice din zonă. În Al Doilea Război Mondial, la Căzănești a funcționat și un lagăr de muncă, pentru câteva zeci de prizonieri sovietici.
Urmărește cele mai importante știri
„Sunt puşi a lucra în hrube, în mina metalică, unde atât pe jos, pe pământul pe care calcă, dar şi de sus, se găsesc continuu în apă, astfel că aşa cum sunt încălţaţi şi îmbrăcaţi rezistă doar cu puterea, în majoritate fiind oameni tineri. Nu au decât câte un singur schimb de rufe, spre deosebire de timpul anterior şi de restul detaşamentelor, şi acela în majoritate complet deteriorat”, informa Legiunea de Jandarmi Hunedoara.
Zăcămintele cuprifere de la Căzănești și Ciungani au continuat să fie exploatate și, mai ales, cercetate în deceniile de comunism, iar câteva guri de mină pot fi văzute în pădurile care înconjoară satul. În minereurile cu conținut scăzut de cupru și de fier, geologii au identificat și vanadiu.
Însă atracția „Drumului regelui” rămâne stațiunea Vața de Jos, ale cărei izvoare termale ar fi fost descoperite de turci, la începutul secolului al XVII-lea. Apele bogate în calciu, sulf, sodiu şi magneziu, cu temperatura de 36-37 de grade Celsius, au devenit faimoase tot pentru calităţile lor terapeutice în secolul al XIX-lea. Atunci, o mică stațiune a fost înființată aici, iar publicaţiile din Imperiul Austro-Ungar și din România prezentau adesea binefacerile aduse de apele de la Vaţa.
La începutul secolului al XX-lea, băile de la Vaţa erau vizitate frecvent de regele Carol al II-lea. În anii ’70, regimul comunist a extins stațiunea, transformând-o într-un loc de tratament pentru turiștii cu afecțiuni ale sistemului locomotor și sistemului nervos periferic.
Drumuri costisitoare, fără șoferi
În ultimele decenii, au fost modernizate mai multe drumuri montane din vestul României, însă șoferii le tranzitează extrem de rar.
În anii 2000, statul român a demarat un proiect ambițios de infrastructură, care viza conectarea orașelor din Valea Jiului cu stațiunea Băile Herculane printr-o șosea montană de peste 100 de kilometri. Traseul începea de la Uricani, trecea pe la poalele Retezatului și prin Parcul Național Domogled–Valea Cernei, urmând să coboare pe Valea Cernei, spre Băile Herculane și Orșova. Organizațiile ecologiste s-au opus continuării proiectului, care a rămas blocat după finalizarea unui sector de circa 20 de kilometri, între Uricani și Câmpușel – un vechi canton silvic de la poalele Retezatului Mic.
De la Câmpușel, loc aflat la izvoarele Jiului de Vest, la limita județelor Hunedoara și Gorj, drumul nu mai este practicabil. Șoseaua este continuată de un drum forestier care urcă prin pasul Jiul–Cerna, intrând astfel în Parcul Național Domogled–Valea Cernei. Cei 20 de kilometri ai drumului DN 66A, care se opresc în sălbăticie, traversează un ținut izolat și sunt rar circulați de șoferi.
Recent, a fost modernizat un alt drum (DJ 672C), de cinci kilometri, care se desprinde din DN 66A și urcă de la barajul Valea de Pești până la limita județului Hunedoara cu județul Gorj. Și acesta se oprește în pădure, fiind continuat de un drum forestier aproape impracticabil, prin Cheile Sohodolului, cu o lungime de aproape 20 de kilometri, în județul Gorj. Investiția în acest segment a costat aproape 50 de milioane de lei, fonduri atrase de Consiliul Județean Hunedoara prin Programul Național „Anghel Saligny”.
Tot în Hunedoara, un alt drum montan recent modernizat leagă satele Curechiu și Almașu Mic de Munte, din Munții Apuseni. Noua șosea (DJ 741), realizată printr-o investiție de peste 32 de milioane de lei a Consiliului Județean Hunedoara, a fost modernizată pe un segment de 5,6 kilometri, însă este rar folosită de șoferi. Comunele Balșa și Bucureșci, pe care le traversează, numără împreună aproximativ 2.000 de locuitori, iar satele lor sunt printre cele mai izolate din Hunedoara.
Daniel Guţă Citește mai multe despre: arsenie boca
Vezi articol complet la: Adevarul