- Home
- Știri Interne
- Societate
- De ce scade sprijinul românilor pentru Ucraina? „Nu suntem pro-ruși, dar războiul nu mai provoacă șoc, ci oboseală”
Exclusiv De ce scade sprijinul românilor pentru Ucraina? „Nu suntem pro-ruși, dar războiul nu mai provoacă șoc, ci oboseală”
Război în Ucraina Remus Florescu 1 live Publicat: 03.03.2026 05:49
La patru ani de la invazia Ucrainei, percepția românilor despre război s-a schimbat semnificativ, doar jumătate susținând că Rusia este vinovată și mai puțin de jumătate fiind disponibili să ajute. Analistul de securitate Nicolae Țibrigan explică ce s-a întâmplat.
Ucraina luptă de patru ani împotriva Rusiei. FOTO: Shutterstock
Potrivit sondajului INSCOP publicate zilele trecute, doar 54,9% dintre români consideră Rusia responsabilă pentru declanșarea războiului din Ucraina, în scădere de la 71% în 2022.
14,1% indică Ucraina ca fiind vinovată (faţă de 4,5% în mai 2022 şi 8,8% în noiembrie 2023), 7,7% – SUA (faţă de 10,4% în mai 2022 şi 14,6% în noiembrie 2023), 9% – Uniunea Europeană (faţă de 1,7% în mai 2022 şi 2,9% în noiembrie 2023) şi 3,5% – alţii.
Consideră că Rusia este vinovată de declanşarea războiului mai ales votanţii PSD, PNL şi USR. Cred că Ucraina este vinovată în special: votanţii PSD şi AUR, persoanele cu educație primară. Mai ales votanţii AUR cred că UE este vinovată de declanşarea războiului, relevă sondajul.
În ceea ce priveşte sprijinirea Ucrainei, 42,6% dintre respondenți cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor. 31,5% dintre participanţii la sondaj consideră că, pentru a rezista în faţa agresiunii Rusiei, România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar. Doar 10,5% sunt de părere că ar trebui să oferim ajutor militar şi 12,2% – ajutor financiar.
Întrebaţi despre încheierea conflictului din Ucraina, 35,4% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă Rusiei concesii (faţă de 24,5% în noiembrie 2023). 53,3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă şi să returneze Ucrainei teritoriile (faţă de 64,7% în noiembrie 2023).
De ce s-au schimbat percepțiile față de războiul din Ucraina
Nicolae Țibrigan, expert în comunicare și președinte co-fondator al organizației New Data Academy, explică faptul că schimbarea percepțiilor este compatibilă cu două procese majore: reevaluarea geopolitică și mecanismele psihologice de autoapărare.
Dacă la începutul războiului, reacția românilor era clară: exista o victimă și un agresor, după patru ani, ne confruntăm cu o uzură a percepțiilor, spune expertul. „Războiul nu mai provoacă șoc, ci oboseală. Iar oboseala este teren fertil pentru relativizare și divergență a opiniilor”, explică el.
Din perspectivă sociologică, în această fază responsabilitatea devine difuză. Claritatea morală cu care era identificat agresorul a lăsa loc unor explicații „mai complexe” alimentate de propagandă externă.
Valul de explicații alternative, teorii conspiraționiste sau cadre geopolitice simplificate a saturat mediul informațional și a favorizat credința că „adevărul e complicat”.
„Există o autopercepție conform căreia marile puteri decid, iar noi nu suntem nici măcar invitați la masă”, explică analistul. Această viziune reduce sentimentul de control și responsabilitate. Dacă deciziile globale sunt luate în altă parte, implicarea pare inutilă. Astfel, aproape jumătate dintre români consideră că nu ar trebui să acordăm ajutor Ucrainei.
În paralel, intervine un mecanism psihologic bine cunoscut de autoapărare: „Oamenii caută explicații care reduc disonanța cognitivă: dacă spui că și Ucraina e vinovată, amenințarea pare mai mică și mai controlabilă.” În plus, asta te scutește de ajutorul pe care-l datorezi victimei. Cu alte cuvinte, relativizarea responsabilității Rusiei reduce anxietatea generată de proximitatea războiului.
Factorul dominant: oboseala socială. Urmată de pesimism și războiul cognitiv
După patru ani de conflict, oboseala socială devine factorul dominant al schimbării atitudinii față de război, spune Țibrigan: „Oboseala este filtrată prin problemele locale imediate cu care se confruntă omenii. Pentru mine, acesta este un factor structural dominant și are cea mai mare influență. După 4 ani, războiul a devenit un fundal permanent, atenția publică a scăzut, apare această dorință de încheiere rapidă a războiului. De aici vine și simpatia pro-Trump a unui segment de electorat.”
Crește așa-numitul „pragmatism anxios”, dorința să se termine războiul cât mai repede, indiferent de modalitatea aleasă. În acest context, „opinia publică devine mai predispusă la relativizare. Populația nu devine pro-rusească, ci oboseala reduce intensitatea cadrului moral.” Acesta este, de fapt, obiectivul Kremlinul, care nu își dorește ca societățile occidentale să devină filo-ruse, ci să existe „un efect de ceață în care se relativizeză totul, inclusiv cauzele, obiective ale acestui război. Că nu neapărat Rusia ar fi de vină, că de vină sunt toți, deci practic nimeni nu e de vină, că așa s-a întâmplat, că ucrainienii sunt ruși, că nu mai are rost să mai prelungim acest război, că Occidentul are și partea lui de vină. Toată această relativizare explică această schimbare de atitudine”.
Pe al doilea loc în ceea ce privește schimbarea de atitudine a românilor, spune specialistul, este pesimismul privind rezultatele războiului. „Faptul că 44,5% dintre români cred că Rusia va câștiga războiul influențează judecata morală și afectează disponibilitatea de sprijin. Acceptarea concesiilor devine mai probabilă când oamenii cred că rezultatul este inevitabil”, spune expertul. Percepția inevitabilității pierderii războiului reduce disponibilitatea pentru sacrificii.
„Oamenii au văzut că Federația Rusă a avut niște progrese care au fost prezentate drept decisive, deși din 2022 până acum au ocupat doar circa 1,46% din teritoriul ucrainean”, arată el.
Pe locul III în ceea ce privește schimbarea atitudinii este fragmentarea informațională și războiul cognitiv. „Războiul cognitiv combină propaganda și dezinformarea și are ca scop să ne câștiga inimile și mințile. Se joacă la nivel de colectivități mari. Aici propaganda nu trebuie să convingă maj, ci să producă îndoiala, narative că toți sunt vinovați, să promoveze ambiguitate și mesaje de genul „vedeți că s-ar putea să fiți în vizorul nostru”, „dacă sunteți neutri sunteți mai câștigați”, puteți obține și niște teritorii””.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Ultimul eurobarometru a arătat că doar 31% din români văd dezinformarea drept un pericol major, sub media europeană de 40%. „În astfel de societăți cu o reziliență cognitivă scăzută, propaganda rusă are șanse mari. Totuși, cele trei aspecte menționate, oboseala războiului, pesimismul cu privire la victoria Ucrainei și războiul cognitiv sunt interconectate. Un rol aici îl are și neîncrederea în instituții”.
„Solidaritate morală limitată”: empatie fără angajament
Datele arată că românii preferă ajutorul umanitar în detrimentul celui militar sau financiar. Țibrigan numește această atitudine: „un soi de solidaritate morală limitată.”
El explică: „Suntem solidari cu victimele, dar ne păstrăm o rezervă. Ne menținem o identitate morală pozitivă fără să ne asumăm riscuri percepute.”
Aceasta este o formă de empatie care nu implică costuri strategice sau riscuri de securitate.
Deși liderii occidentali, dar și majoritatea analiștilor, repetă că Ucraina apără flancul estic al Europei, mesajul nu este internalizat de populație.
Vezi resurse educaționale aici
Țibrigan subliniază: „Astăzi, frontiera Europei începe la Lisabona și se termină în tranșeele soldaților ucraineni”. Totuși, doar o minoritate dintre cei care au răspuns la întrebările sondajului percepe războiul ca fiind direct legat de securitatea României. Motivul principal: „Nu avem o cultură de securitate.”
Țîbrigan precizează că instituțiile românești nu au definit clar concepte esențiale precum războiul hibrid, iar fără o alfabetizare de securitate publicul rămâne vulnerabil. „Fără o alfabetizare de securitate, publicul românesc va rămâne ușor de influențat.”
Rolul politic și polarizarea narativelor
Analistul observă o suprapunere între percepțiile despre război și preferințele electorale. „Narațiunile promovate politic influențează percepțiile publice.” Mesajele anti-occidentale sau ambigue geopolitic pot amplifica neîncrederea și confuzia.
Schimbarea atitudinii românilor față de războiul din Ucraina nu este rezultatul unui singur factor. Este produsul unei combinații de oboseală socială, propagandă, anxietate colectivă, lipsă de educație în domeniul securității și neîncredere instituțională, susține expertul.
După cum avertizează Nicolae Țîbrigan: „Fără alfabetizare de securitate și comunicare strategică, societatea rămâne vulnerabilă.”
Într-o epocă a războiului informațional, înțelegerea conflictului devine la fel de importantă ca evoluția lui pe front. România nu se află doar lângă un război, ci și în mijlocul unei bătălii pentru percepții, adevăr și reziliență democratică.
Remus Florescu Citește mai multe despre: rusiaucrainaromani
Vezi articol complet la: Adevarul