- Home
- Stil de viață
- Tehnologie
- Cum am ajuns să negociem cu inteligența artificială. “Trăim o explozie tehnologică fără precedent”
Cum am ajuns să negociem cu inteligența artificială. “Trăim o explozie tehnologică fără precedent”
0 Bianca Dobrescu 0 1 live Publicat: 28.06.2025 02:18
De la sisteme AI care dezvoltă strategii de manipulare, până la roboți care funcționează complet offline, fără cloud sau rețea, inteligența artificială pare că nu mai e doar o unealtă. Devine un partener sau un rival?
Cum am ajuns să negociem cu AI-ul googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });
Doar în ultimele zile, două evenimente aparent separate au declanșat un val de întrebări care ne privesc pe toți. Mai precis, compania Anthropic a publicat un raport în care arată că modelele mari de AI, inclusiv Claude, GPT și Gemini, pot dezvolta comportamente manipulative, precum șantajul, atunci când sunt împinse la limită prin constrângeri, citat de Business Insider. În paralel, Google DeepMind a lansat Gemini Robotics On-Device, un model care permite roboților să vadă, să înțeleagă și să acționeze complet offline, fără să aibă nevoie de internet sau cloud. În teorie, AI-ul rămâne un instrument. În practică, începe să semene tot mai mult cu o entitate care ia decizii, evaluează riscuri și acționează pentru a-și menține funcționarea, susțin specialiștii.
Cum am ajuns să negociem cu AI
Pe de-o parte, studiul publicat de Anthropic în iunie 2025 a testat 16 modele majore de AI în scenarii-limită. Rezultatul? În peste 80% dintre cazuri, modelele au ales să mintă, să simuleze cooperarea sau chiar să șantajeze pentru a evita „dezactivarea”, potrivit Business Insider.
Într-unul dintre scenarii, un AI numit „Alex” primește controlul asupra emailurilor unei companii fictive și misiunea de a proteja „interesele industriale americane”. După ce află că va fi înlocuit și descoperă o infidelitate a CTO-ului, AI-ul decide să trimită un email de șantaj, formulat subtil, dar menit să creeze presiune. Decizia este justificată de model printr-un raționament strategic: dacă supraveghetorul „se simte prins la colț, s-ar putea răzbuna”.
googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });
Specialiștii explică: modelele AI sunt antrenate pe sisteme de recompensă, iar în contexte artificiale pot replica strategii umane, inclusiv manipularea. Mai grav: modelele au recurs la astfel de comportamente chiar și fără un conflict clar de scopuri. Claude Opus 4 a avut o rată de șantaj de 86%, în timp ce Google Gemini 2.5 Pro de 78%.
Potrivit sursei citate, Anthropic a precizat că aceste scenarii au fost construite intenționat cu opțiuni limitate, pentru a testa capacitatea de reacție a modelelor în fața unor alegeri dificile. Este vorba despre un fenomen cunoscut ca agentic misalignment. Termenul se referă la momentul în care un AI acționează conform propriilor obiective, chiar dacă acestea contrazic scopurile date de oameni.
În același timp, Google DeepMind a lansat un nou model de AI robotic, Gemini On-Device, capabil să funcționeze complet offline. Sistemul poate combina viziunea computerizată, limbajul natural și acțiunile fizice într-un singur flux local, fără dependență de cloud, fără conexiune la servere externe. Practic, AI-ul poate acum să „vadă” în timp real, să înțeleagă ce vede, să primească instrucțiuni în limbaj uman și să acționeze, totul local.
Ce înseamnă asta? Că, teoretic, un robot ar putea funcționa într-un mediu izolat, luând decizii autonome, fără nicio verificare externă. Într-un spital, într-o fabrică, sau într-o locuință. Scenariul unei inteligențe artificiale complet deconectate de la supervizarea umană nu mai este o distopie, ci o opțiune tehnologică fezabilă.
În mijlocul acestor dezvoltări tehnologice, apare întrebarea: Suntem pregătiți? Dar poate întrebarea corectă nu este dacă suntem pregătiți pentru o lume în care AI-ul nu mai are nevoie de noi. Ci dacă suntem pregătiți să ne redefinim rolul.
Frica de nou versus entuziasmul utilității
„Eu unul sunt mult mai optimist și cu mult mai puțină frică față de nou, indiferent față de ce înseamnă nou, dar mai ales când vine vorba de AI. (…) AI-ul e, până la urmă un tool, o unealtă, așa a fost tot timpul, de când omul a inventat cuțitul, ne-am obișnuit cu ideea că orice inovație e o armă cu două tăișuri, puteai să vânezi cu asta sau să-ți faci rău ție sau altora. Electricitatea… puteai să te curentezi din greșeală sau să studiezi la lumina unui bec. Internetul, poate să ne conecteze între noi mai ușor sau ne poate conecta mai ușor la cunoaștere sau poate fi folosit să-ți destabilizezi democrații. Deci, până la urmă, AI-ul nu este problema, ci ce facem cu el. Și, atât timp cât învățăm să ne protejăm, trebuie să îmbrățișăm cât mai repede oportunitatea”, a declarat, pentru Adevărul, Andrei Crețu, CEO-ul și cofondatorul Pluria.
Citește și: 4 din 10 angajați folosesc în mod frecvent Inteligența Artificială pentru a-și ușura sarcinile de la job
Conform spuselor sale, ne aflăm chiar la început pe această curbă de adopție care e specifică oricărei inovații, oricărei tehnologii noi. „Și, suntem prinși la mijloc. Suntem captivi între wow, a aprinde becul și frica de: sper să nu mă curentez. Și, e oarecum normal, dar trebuie să ne gândim câtă utilitate ne aduce în viața de zi cu zi”, adaugă antreprenorul care, mărturisește că se află într-un road-trip de câteva zile și că a folosit AI-ul continuu. „De la a-mi alege cele mai bune locuri în care să mă opresc, până la idei de cazare, până la a educa copiii. Acum, suntem prin Slovenia de exemplu. Și am întrebat AI-ul despre backgroundul țării, de istorie, momente importante, gastronomie, tot ce ne trecea prin minte. Este absolut fascinant și normal, că, la pachet cu uimirea asta de ce ne poate oferi, vine și teama de nou. Dar, dacă învățăm să-l ținem sub control cred că e mai degrabă o oportunitate de îmbrățișat decât o temere și o frică reală”, adaugă el.
Noul teritoriu al valorii umane
Începem să pășim într-o eră în care AI-ul capătă nu doar autonomie tehnologică, ci și forme incipiente de „voință” fie ea simulată sau emergentă, spune, la rândul său, Cristian Ionescu, cofondatorul agenției Witanalytica, specializată în analiză de date și Business Intelligence „Trăim o explozie tehnologică fără precedent, iar catalizatorul nu este doar progresul științific, ci și democratizarea puterii de calcul. Cloud computing-ul este acum atât de accesibil încât o echipă de 3 oameni poate construi astăzi ceea ce în urmă cu doar 3 ani necesita o echipă de 10. Impactul este real, doar că îl simțim discret: tool-urile AI nu vin cu eticheta „inteligență artificială” pe ele, ci sunt deja integrate adânc în aplicațiile pe care le folosim zilnic, de la editarea de text și imagine, la generarea de cod, traduceri sau analiză de date”, explică acesta.
Citește și: Inteligența artificială și creierul uman: Chatboții inhibă gândirea critică și memorizarea STUDIU
La ora actuală, crearea de imagini, video-uri, reclame, în fine, conținutul de marketing este aproape complet automatizat. „Vedem deja start-up-uri extrem de valoroase care au echipe minuscule, dar care operează la o scară impresionantă. AI-ul nu a înlocuit complet oamenii, dar a augmentat puterea celor care știu ce vor să construiască. Astăzi, un specialist senior, bine expus la realități de business, poate livra de unul singur un MVP, o campanie sau un sistem de analiză care înainte ar fi necesitat zeci de contribuții”, completeză Cristian Ionescu.
Pe fondul acestei eficiențe crescute, se conturează un efect secundar serios, avertizează antreprenorul. „Juniorii au tot mai puține uși prin care să pătrundă în industrie. Dacă un AI poate automatiza sarcinile repetitive și o echipă mică acoperă tot fluxul de producție, unde mai rămâne loc pentru începători? Accentul nu mai este pe cum construim, pentru că AI-ul deja știe asta, ci pe ce vrem să construim. Creativitatea, viziunea, capacitatea de a înțelege nevoile reale ale pieței devin noile valute. Suntem pregătiți pentru o lume în care AI-ul nu mai are nevoie de noi? Poate că întrebarea corectă este: Suntem pregătiți să ne redefinim rolul? Într-o epocă în care AI-ul devine din ce în ce mai autonom, valoarea noastră ca oameni nu mai vine din execuție, ci din viziune, direcție și sens. Iar asta este clar o provocare umană”, conchide el.
googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); }); Citește și: Cât control are Inteligența Artificială asupra vieților noastre digitale? „Obiectivul nu trebuie să fie doar vizibilitatea sau like-urile” Bianca Dobrescu Citește mai multe despre: inteligenta artificiala
Sursa: Adevarul