• Home
• Stil de viață
• Călătorii
• Concert de pian la 2.000 de metri, în Retezat. Evenimentul unicat a stârnit și controverse: „Pe marmote le-ați întrebat?”

Concert de pian la 2.000 de metri, în Retezat. Evenimentul unicat a stârnit și controverse: „Pe marmote le-ați întrebat?”

Daniel Guţă 1 live Publicat: 20.08.2025 23:10

Lacul Bucura din Retezat a fost, în premieră, locul unui eveniment inedit, organizat cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la înființarea Parcului Național Retezat. Au avut loc concerte de muzică clasică pe malul lacului glaciar, însă spectacolul artistic a stârnit și controverse.

Lacul Bucura. Foto: Parcul Național Retezat.

Lacul Bucura se întinde pe aproape nouă hectare și este cel mai mare lac glaciar din România. Pentru iubitorii muntelui, malurile sale reprezintă un loc popular de campare, înainte de a-și continua drumul pe potecile ce urcă abrupt, până la 2.500 de metri, spre vârfurile Bucura, Peleaga, Păpușa și Retezat.

Concert inedit pe malul lacului glaciar

În weekendul 15–17 august, lacul glaciar de la poalele celor mai înalte vârfuri din Retezat a devenit nu doar un loc unde turiștii pot admira marmote și capre negre în mediul lor natural, ci și „scena” unor spectacole muzicale neobișnuite, dedicate aniversării Parcului Național Retezat.

„Montaniarzii prezenți la mijlocul lunii august la Lacul Bucura s-au bucurat de trei zile de concerte de muzică clasică, dar și de proiecții de filme documentare despre natură. Evenimentul cultural atipic și-a propus să pună în valoare muzica clasică într-un cadru natural protejat, pentru a ridica nivelul de conștientizare a legăturii organice dintre om, cultură și natură. Evenimentul inedit a fost organizat cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la înființarea primului parc național din România, Parcul Național Retezat”, au transmis organizatorii (Asociația Klavier ART, în parteneriat cu Asociația de Turism Retezat).

Aproape 150 de corturi au fost instalate pe malul lacului glaciar la sfârșitul săptămânii, iar turiștii s-au bucurat, în general, de spectacolele muzicale oferite la peste 2.000 de metri altitudine.

„Acest eveniment a fost gândit cu toată responsabilitatea impusă de locul în care ne-am desfășurat activitățile culturale. Încă de la început, ne-am asumat, împreună cu Administrația și Consiliul Științific al Parcului Național Retezat, că nu vom promova intens evenimentul înainte de desfășurarea lui, adresându-ne publicului deja prezent la Lacul Bucura, în minivacanța de Sfânta Maria. Intenția noastră a fost să evităm suprapopularea locului de campare, ceea ce s-a și întâmplat. Din discuțiile cu reprezentanții Salvamont Hunedoara, numărul corturilor nu a depășit media anuală pentru această perioadă”, a transmis Corina Răducanu, Asociația Klavier ART.

Sonorizarea a fost la nivel minim, iar zona a fost delimitată și igienizată atât pe durata evenimentului, cât și după încheierea acestuia.

„Deșeurile adunate au fost coborâte din munte cu același elicopter cu care am transportat toată logistica necesară desfășurării în bune condiții”, a adăugat organizatoarea.

Concertul reclamat de unii turiști

În ciuda măsurilor luate de organizatori și a dificultăților întâmpinate de aceștia din cauza vremii și a accesului dificil, concertul din inima Retezatului a stârnit controverse. Unii turiști au reclamat că evenimentul muzical, respectiv concertul de pian și proiecțiile de film, nu trebuiau să aibă loc într-o rezervație naturală.

Potrivit acestuia, și alți vizitatori s-au declarat deranjați de „gălăgia” acordurilor de pian, unii reclamând evenimentul chiar înainte de desfășurarea lui.

„Pe marmote si pe caprele negre le-ați întrebat?”, a scris, ironic, altcineva.

Alin Alimpesc, directorul Parcului Național Retezat, a precizat că au fost luate toate măsurile necesare pentru ca impactul evenimentului cultural asupra mediului să fie minim. El a adăugat că pe malul Lacului Bucura nu vor mai avea loc astfel de concerte, deși nimeni nu îi împiedică pe turiști să cânte la chitară în zona de campare, așa cum se obișnuia.

Retezatul, primul parc național al României

Retezatul, primul parc național înființat în România, a împlinit 90 de ani de existență. Vechi domeniu de vânătoare al familiilor nobiliare, ținutul pădurilor seculare și al lacurilor glaciare a devenit una dintre cele mai prețioase rezervații ale naturii din România.

Urmărește cele mai importante știri

Omul de știință Alexandru Borza (1887 – 1971) recunoscut ca pionier al protecției naturii în România, a avut printre cele mai mari merite în înființarea Parcului Național Retezat, în 22 martie 1935, printr-o decizie a Consiliului de Miniştri al României.

Eforturile sale au fost îndelungate. După ce în 1920, a fondat Grădina Botanică din Cluj-Napoca, profesorul Alexandru Borza, susținut de alți savanți ca Andrei Popovici Bâznoşanu şi Emil Racoviţă, dar şi de Societatea Naturaliştilor din România s-a concentrat în următorii ani pe înființarea unor parcuri naționale, unde statul român să legifereze oprirea păşunatului, a vânătorii și a tăierilor de pădure.

În 1935, la aproape 15 ani de la primele demersuri făcute pentru înființarea Parcului Național Retezat, care la începutul secolului XX era cuprins în domeniul familiei nobiliare Kendeffy, eforturile profesorului Alexandru Borza și altor savanți, ca Emil Racoviță (1868-1947), au fost încununate cu succes.

„Retezatul! Puţine nume de munte evocă impresii mai profunde de pribegii turistice, naturaliste şi vânătoreşti. Rar un masiv muntos care să te vrăjească mai mult cu peisagiile, de cea mai autentică sălbătăcie, să te fascineze mai tainic prin florile-i rare, prin gâzele minunate, vânatul extraordinar şi mai ales prin neîntrecutele fenomene glaciale: căldări, custuri, iezere, morene etc. În acest gigantic sanctuar al naturii cu o întindere de cel puţin 100 kilometri pătraţi vor admira şi studia minunele creaţiunii concentrate aici parcă din adins, generaţiile actuale şi viitoare de naturalişti, turişti din ţară şi de peste hotare, atraşi de faima Retezatului”, informa Alexandru Borza, în descrierea „Retezatul”.

Tărâmul lacurilor glaciare

La înființare, Parcul Național Retezat avea o suprafață de 13.000 de hectare (aproximativ 130 kilometri pătrați), care, în timp, a fost extinsă, ajungând în prezent la peste 38.000 de hectare.

Parcul Național Retezat este supranumit „Tărâmul cu Ochi Albaştri”, datorită multitudinii de lacuri glaciare ce se găsesc în masiv şi care reprezintă aproximativ 38 la sută din totalul de lacuri glaciare din România.

„Cele peste 80 de lacuri din Retezat, dintre care numai 54 sunt permanente, sunt alimentate de zăpada topită de pe crestele munţilor. Cele mai spectaculoase dintre lacuri sunt: Bucura, Zănoaga, Ștevia, Ana, Lia, Tăul Negru, Tăul Porții, Gemenele și Știrbu. Cel mai mare lac glaciar din țara noastră este Bucura, cel mai adânc este Zănoaga, iar Tăul Porții este lacul glaciar aflat la cea mai mare altitudine”, arată reprezentanții ariei protejate.

Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor. Lacurile împreună cu circurile glaciare (bazine stâncoase cu pante abrupte, formate în urma topirii gheţarilor) fac ca Retezatul să fie unul dintre masivele din Europa care păstrează cele mai răspândite urme ale erei glaciare.

Daniel Guţă Citește mai multe despre: parcul national retezatmuntii retezat

---

Vezi articol complet la: Adevarul