- Home
- Dezvoltare personală
- Leadership
- Ce aplicații recomandă oamenii care chiar pun bani deoparte
Ce aplicații recomandă oamenii care chiar pun bani deoparte
Bianca Dobrescu 1 live h52.006897c3.3137016,0,6-2.6862984,6-6V14C64.0034485,10.6862001,61.3171501,8,58.0034485,8z M62.0034485,49.1108017 L43.084549,30.1919994l18.9188995-12.0555992V49.1108017z M5.9965506,10h52.006897c2.2056007,0,4,1.7943001,4,4v1.7664003 L34.4677505,33.3134003c-1.4902,0.9492989-3.3935013,0.9199982-4.8495998-0.0703011L1.9965508,14.4694996V14 C1.9965508,11.7943001,3.7910507,10,5.9965506,10z M1.9965508,16.8852005L21.182251,29.9251003L1.9965508,49.1108017V16.8852005z M58.0034485,54H5.9965506c-1.6473999,0-3.0638998-1.0021019-3.6760998-2.4278984l20.5199013-20.5200024l5.6547985,3.843401 c1.0859013,0.7383003,2.3418007,1.1083984,3.5995998,1.1083984c1.1953011,0,2.3925018-0.3339996,3.4463005-1.0048981 l5.8423996-3.7230015l20.2961006,20.2961025C61.0673485,52.9978981,59.6508713,54,58.0034485,54z”> Publicat: 18.12.2025 05:00 Sursă foto: Freepik.com
„Folosesc o aplicație de economisire? Da. Și nu-mi pot imagina viața fără ea.”
De pildă, un utilizator mărturisește: „Folosesc YNAB din 2019. Este puțin scump, dar pentru noi a meritat. Am scăpat de datorii și acum suntem într-un loc bun datorită acestei aplicații. Nu-mi pot imagina viața fără ea.”
Aceeași aplicație este menționată ca reper de bază pentru alte soluții mai accesibile ca preț, semn că YNAB a devenit un standard de comparație în zona de bugetare personală.
Pentru cei care vor filosofia YNAB, dar nu și costul, apare LiquidBudget, descris: „YNAB – dar mult mai ieftin, iar dezvoltatorul este foarte activ.”
De asemenea, aplicația Lunch Money este menționată fiind „mai ieftină decât YNAB” și „excelentă”, fără alte artificii.
Și Quicken apare ca soluție preferată de utilizatori care își țin evidența veniturilor, cheltuielilor și investițiilor de ani buni sau chiar decenii.
„Acum 35 de ani am început cu Quicken pe DOS. Am păstrat Quicken. Cei peste 35 de ani de date mă ajută enorm când trebuie să planific”, scrie un user.
„Pentru mine, funcțiile de cash flow din Quicken, plannerul pe viață și calendarul sunt motivul pentru care îl folosesc în continuare. Este excelent pentru cei care iubesc datele și analiza”, susține altcineva.
Costul este de aproximativ 5 dolari pe lună pentru versiunea desktop, 3 dolari pentru varianta web și este unul dintre motivele pentru care și-a dobândit popularitatea.
Fără aplicații: Excel, pix și hârtie
Totuși, o parte semnificativă a utilizatorilor respinge complet aplicațiile cu integrare bancară. Motivele sunt legate de control și securitate. De pildă, un utilizator spune că: „Nu folosesc nicio aplicație. Cu cât sunt mai implicat fizic și mental, cu atât am mai mult succes. Cel mai mult folosesc un calculator.”
Altul detaliază un sistem manual complex, bazat pe Excel: „Introducerea manuală m-a forțat să mă gândesc la fiecare tranzacție și să fiu mult mai conștient de ce se întâmplă cu adevărat.”
Există și o poziție fermă anti-integrare bancară: „Aplicația ta vrea acces la toate informațiile mele bancare? Sigur, ce ar putea merge prost?”, scrie ironic un user.
În loc de aplicații, acest utilizator mărturisește că folosește mai multe conturi și carduri dedicate pentru categorii diferite de cheltuieli.
Aplicații simple și gratuite: fără AI, fără complicații
Pentru cei care vor soluții ușoare, sunt menționate frecvent următoarele aplicații:
- Simple Budget: „ușor, fără brizbrizuri, prietenos”
- Monefy: în versiune gratuită, folosită constant de anumiți utilizatori încă din 2019
- Spending Tracker: gratuit, cu opțiune pro one-time, „extrem de personalizabil”
- Buddy, Monarch Money, Piere (cu funcții AI de recomandare)
Cineva spune despre Simple Budget: „Ne-a ajutat enorm să rămânem pe linia de plutire înaintea unei vacanțe mari, timp de un an.”
Accesează toate știrile de pe top10stiri.ro
În fine, când vine vorba de economisire unii au nevoie de AI și integrare completă. Alții preferă Excelul, pentru că „introducerea manuală te ține conectat la realitate”. Iar un segment important rămâne fidel pixului și hârtiei, tocmai pentru procesul în sine îi obligă să se oprească, să gândească și să-și asume fiecare cheltuială.
Un lucru este însă constant în toate răspunsurile: economisirea funcționează doar atunci când sistemul ales este folosit constant. Aplicația este doar infrastructura. Decizia rămâne umană.
Economisirea ca mecanism emoțional
„În spatele foilor de Excel impecabile, al aplicațiilor cu inteligență artificială și al sistemelor sofisticate de bugetare se ascunde rareori o simplă preocupare pentru eficiență. Oamenii nu își aleg instrumentele de economisire la întâmplare. Le aleg pe cele care le pot ține în frâu: anxietatea, rușinea, nevoia de control sau impulsivitatea. Discuțiile aparent tehnice despre „cea mai bună aplicație de economisire” spun, de fapt, o poveste intimă despre cum ne raportăm la limite, responsabilitate și siguranță într-o societate care încurajează consumul continuu și vizibilitatea succesului”, explică pentru „Adevărul” psihoterapeutul cognivit-comportamental Laura Găvan.
În opinia sa, relația cu banii este una dintre cele mai timpurii relații internalizate. Aceasta se formează nu doar din cifre, ci din emoții: tensiunea din casă când „nu ajung banii”, rușinea de a cere, comparațiile cu alții, conflictele parentale sau tăcerile apăsătoare din jurul cheltuielilor. Pentru mulți copii, spune ea, lipsa banilor nu a fost doar o realitate materială, ci o experiență emoțională asociată cu vulnerabilitate, neputință sau umilire. Astfel, banii ajung să fie codificați nu ca resursă, ci ca măsură a valorii personale.
Această dinamică devine vizibilă la adult în moduri subtile. Unii oameni aleg aplicații care automatizează economisirea, eliminând aproape complet decizia conștientă. Nu pentru că sunt mai eficiente, ci pentru că reduc anxietatea: „dacă nu mă uit, nu doare”. „Alții preferă controlul obsesiv, categorii stricte, alocări precise, mai multe carduri pentru tipuri diferite de cheltuieli. În spatele acestui control nu stă întotdeauna disciplina, ci teama de a pierde din nou siguranța, de a reactiva sentimentul de lipsă sau haosul financiar internalizat din familie”, lămurește specialista.
Vezi resurse educaționale aici
Un element central, rar discutat explicit, este rușinea legată de lipsa banilor. Nu rușinea punctuală de a nu avea suficient, ci rușinea identitară, cea care spune: „dacă nu am, nu sunt suficient”. Într-o cultură care echivalează succesul cu vizibilitatea, statutul și consumul, banii devin rapid o proteză identitară, este de părere psihoterapeutul. „Pentru cei care au crescut cu privare sau instabilitate, banii nu mai sunt doar un mijloc de trai, ci o garanție a valorii personale”.
Dincolo de aplicații: relația cu limitele
„De aici apare frecvent supracompensarea. Proprietăți, branduri, imagine, statut, afișarea succesului. Toate pot funcționa ca mecanisme de reglare emoțională. Nu pentru plăcere, ci pentru a ține rușinea la distanță. „Dacă am destul, nimeni nu mă mai poate umili.” În acest context, paradoxul devine clar: persoane care afișează abundență, dar sunt extrem de rigide când vine vorba de a oferi, de a împărți sau de a investi emoțional ori material într-o relație. Pentru că, la nivel profund, banii nu sunt trăiți ca abundență, ci ca dovada fragilă a valorii proprii. A da înseamnă a risca să pierzi nu doar bani, ci identitate”, adaugă Laura Găvan.
Tiparele familiale joacă aici un rol major, mai spune ea. Mai precis, dacă banii au fost un instrument de control, o sursă de conflict sau un criteriu de validare în familie, adultul va reproduce aceste scenarii sub forme rafinate. „Unii vor evita complet confruntarea cu limitele, cheltuind impulsiv și amânând responsabilitatea. Alții vor transforma economisirea într-o formă de autocontrol rigid, în care greșeala financiară este trăită ca eșec personal. Rareori este vorba doar despre bani; mult mai des este vorba despre siguranță, putere și valoare”, susține ea
În acest sens, discuțiile despre „cea mai bună aplicație de economisire” devin un spațiu social acceptabil în care conflicte emoționale profunde pot fi trăite fără a fi numite. „Este mai ușor să vorbim despre funcționalități, algoritmi și randamente decât despre frica de a fi insuficient, despre rușinea de a nu avea sau despre nevoia disperată de control. Instrumentele financiare devin strategii de coping: automatizarea pentru cei care evită, controlul pentru cei anxioși, statutul pentru cei care supracompensează”, continuă aceasta.
Învățarea raportării sănătoase la limite, într-o societate a consumerismului, nu începe cu aplicația potrivită, ci cu întrebarea: ce rol emoțional au banii în viața mea? Sunt o resursă sau o armură? Un instrument sau o dovadă de valoare? „Atunci când rușinea este recunoscută (nu mascată prin control sau supraconsum), relația cu banii poate deveni mai flexibilă. Economisirea nu mai este despre frică, iar cheltuiala nu mai este despre validare, ci despre alegeri conștiente, aliniate cu nevoile reale și cu limitele interne. Abia atunci, dincolo de Exceluri și AI, banii pot redeveni ceea ce ar trebui să fie: un mijloc, nu o identitate”, conchide Laura Găvan.
Bianca Dobrescu Citește mai multe despre: banibancaeconomii
Vezi articol complet la: Adevarul