Suspecții sunt acuzați de participare la un grup terorist, luare de mită de funcționari publici și spălare de bani.
Sursa: EuroNews
Category: International
-
Emisarul SUA este mulțumit de răspunsul Libanului la propunerea de dezarmare a Hezbollah
Cel mai recent conflict dintre Israel și Hezbollah a început la o zi după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului și s-a intensificat în septembrie, lăsând gruparea susținută de Iran grav afectată și o mare parte din conducerea sa politică și militară moartă.
Sursa: EuroNews
-
Creșterea salariilor în Europa: Care locuri de muncă au înregistrat cele mai mari creșteri?
Euronews Business analizează mai atent creșterea salariilor pentru cele mai mari 25 de ocupații din Regatul Unit, Germania, Franța și Olanda.
Sursa: EuroNews
-
A încercat fostul lider al Coreei de Sud să provoace un conflict între Coreea de Nord?
Conform rapoartelor din Coreea de Sud din această săptămână, anchetatorii au obținut înregistrări audio ale comunicării dintre președintele de atunci și armată cu privire la presupusele desfășurări de drone.
Analiștii spun că incursiunile, care ar fi avut loc în octombrie 2024, au fost probabil menite să provoace o reacție din partea Coreei de Nord.
Acest scenariu i-ar fi oferit lui Yoon justificarea de a declara o urgență națională și de a impune legea marțială, lucru pe care l-a și făcut în cele din urmă în decembrie.
Yoon, care a fost ulterior pus sub acuzare, se confruntă acum cu acuzații penale pentru insurecție din cauza declarației sale de scurtă durată a legii marțiale.
De ce ar fi trimis Yoon drone deasupra Phenianului?
Choo Jae-woo, profesor de politică externă la Universitatea Kyung Hee din Seul, a explicat că există „doar două motive” pentru care un președinte poate declara legea marțială, unul dintre acestea fiind „agresiunea externă sau o invazie”.
„Se pare că, după ce a provocat Coreea de Nord, Yoon se aștepta la represalii care…” „pe care l-ar putea folosi apoi pentru a justifica declararea legii marțiale”, a declarat el pentru DW.
„Dar acel plan a dat efectul invers când Nordul nu a răspuns militar”, a spus el. Phenianul a protestat față de incursiuni, dar nu a răspuns militar.
Cum ar putea arestarea președintelui sud-coreean să provoace mai multe tulburări
Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5
Yoon a declarat legea marțială pe 3 decembrie, spunând că trebuie să protejeze națiunea de forțele „comuniste nord-coreene” și „antistatale”. Nu a furnizat nicio dovadă pentru afirmațiile sale.
Consecințele decretului de lege marțială al lui Yoon
Încercarea sa controversată de a folosi armata pentru a prelua controlul asupra guvernului a durat doar câteva ore.
A fost pus sub acuzare și suspendat 10 zile mai târziu, apoi arestat în ianuarie.
Acuzația de insurecție a fostului lider se pedepsește cu închisoare pe viață sau pedeapsa cu moartea, deși Coreea de Sud nu a executat pe nimeni de decenii.
Urmărește cele mai importante știri
Yoon, care a fost eliberat pe cauțiune în martie, a negat acuzațiile, spunând că „legea marțială nu este o lovitură de stat” și că declarația sa a fost concepută ca un „mesaj pașnic” către națiune pentru a evidenția intențiile opoziției împotriva guvernului.
El a fost interogat din nou la Seul sâmbătă, iar o zi mai târziu, procurorii speciali au depus o cerere pentru un nou mandat de arestare pentru presupus abuz de putere, falsificare de documente oficiale, încălcarea… legea privind securitatea prezidențială și obstrucționarea îndatoririlor oficiale.
Potrivit presei sud-coreene, o audiere pentru confirmarea mandatului de arestare a fost programată pentru miercuri. Se așteaptă ca Yoon să se prezinte personal pentru a-și prezenta argumentele în fața instanței.
Autoritățile spun că acuzațiile de trădare, care includ trimiterea de drone în Coreea de Nord, nu au fost incluse în acuzații, deoarece acestea sunt încă investigate, dar ar putea fi adăugate ulterior.
Cum am ajuns în această etapă?
În octombrie 2024, au existat rapoarte despre drone deasupra capitalei nord-coreene, Phenian, care se află la 210 kilometri (130 de mile) nord de Zona Demilitarizată ce împarte Peninsula Coreeană, în trei ocazii.
Coreea de Nord a publicat presupuse imagini cu drone și a susținut ulterior că a găsit rămășițele unuia dintre vehiculele aeriene fără pilot (UAV) care fuseseră doborâte după ce au aruncat pliante de propagandă.
În Coreea de Sud, Ministerul Apărării a respins rapid afirmațiile Phenianului. Însă ministerul a revenit câteva ore mai târziu, declarând că nu poate confirma sau infirma rapoartele.
Coreea de Nord a amenințat că va efectua atacuri de represalii împotriva Sudului, ca răspuns la pliantele de propagandă pline de „zvonuri incendiare și absurdități”.
Coreea de Nord susține că Sudul a trimis drone la Phenian
Sursa: DW
-
Pakistan: Autoritățile au confiscat 18 lei ținuți ca animale de companie
Autoritățile au lansat o acțiune de represiune după ce un leu a evadat dintr-o casă din Lahore, capitala provinciei Punjab, și a atacat o femeie și doi copii. Incidentul, care a avut loc săptămâna trecută, a fost filmat.
Niciuna dintre persoane nu a suferit răni care să-i pună viața în pericol, potrivit oficialilor provinciali. Leul, care era ținut fără licență într-o casă din Lahore, a fost confiscat.
Leul a fost trimis într-un parc safari local, potrivit lui Mubeen Elahi, directorul general al Departamentului provincial pentru Faună Sălbatică și Parcuri.
Poliția a declarat că proprietarul a fost arestat.
Ținerea animalelor de companie mari este considerată un simbol al statutului
Ținerea unui leu acasă fără respectarea cerințelor legale pentru deținerea de feline mari este o infracțiune pedepsită cu până la șapte ani de închisoare, a declarat Elahi agenției de știri Reuters.
Pe lângă confiscarea celor 18 animale, departamentul a efectuat percheziții la 38 de ferme de creștere a leilor și tigrilor și a arestat opt persoane pentru încălcarea regulilor, a spus el.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Există peste 500 de lei și tigri în case și ferme de creștere din Punjab, a spus Elahi, adăugând că aceștia vor fi inspectați până la sfârșitul săptămânii.
Deținerea animalelor exotice este considerată un simbol al statutului social printre unii pakistanezi bogați, în ciuda taxelor mari asociate cu deținerea acestora.
Editat de: Wesley Rahn
Sursa: DW
-
Noile controale la frontieră ale Poloniei: începutul sfârșitului călătoriilor libere în Europa?
According to Polish Prime Minister Donald Tusk, the controls are temporary and aimed at stopping human trafficking and irregular migration. Yet the move comes just weeks after Germany itself ramped up checks along all its land borders, including with Poland, under the new conservative government of Chancellor Friedrich Merz. For many observers here in Brussels, the tit-for-tat measures reflect a deeper shift away from European solidarity and toward national self-interest.
What is Schengen?
Created in the 1990s, the Schengen Area allows passport-free travel across 29 European countries, covering most of the EU plus several non-members like Norway and Switzerland. It facilitates the free movement of over 450 million people and underpins Europe’s single market by eliminating internal border checks for goods, services, and labor. For businesses, commuters, and travelers alike, Schengen is one of the EU’s most practical achievements.
In an interview with DW, Birte Nienaber, Associate Professor at the University of Luxembourg, underlined that Europe is seeing a slow erosion of border-free moment in Europe, one frontier at a time.
Germany started controlling all of its land bordersImage: Monika Stefanek/DW
Domino effect already under way
Davide Colombi, a migration researcher at the Centre for European Policy Studies (CEPS) based in Brussels, agrees that the recent Polish-German dispute fits a broader European pattern.
France has maintained border checks since the 2015 terrorist attacks. Austria first introduced controls on its borders with Slovenia and Hungary in September 2015, at the height of the refugee crisis, and has renewed them every six months since, citing migration pressures and internal security.
Slovenia introduced checks with Croatia less than a year after the latter joined Schengen, citing increased migration and concerns over organized crime. And Germany, which had long resisted tightening its internal borders, began expanding them last autumn, a move the European Commission has so far not formally challenged. Under EU law, such checks are only allowed in exceptional circumstances and must be temporary.
“These border controls are purely political symbolism, without a real effect of curbing migration,” says Professor Nienaber. She emphasizes that with the rise of far-right forces in Europe, populist narratives are gaining grounds across all parties. Centrist leaders face pressure to show “toughness” on migration — and border controls are a visible measure popular with the public.
Border symbolism over substance
But how effective are they really? Official statistics cast doubt on the pertinence of border checks inside the Schengen area. German police say that in the first month of enhanced border operations this spring, just 160 asylum seekers were turned away. Polish media reports that Germany returned around 1,000 migrants to Poland between May and mid-June, a figure not significantly different from previous years.
“Smugglers or those trying to enter irregularly know exactly how to avoid official checkpoints,” said migration expert Nienaber. “The controls don’t stop them. They only create the illusion of control.”
Researcher Colombi agreed that such policies are more about optics than outcomes. He underlined that EU member states have so far failed to prove the necessity for the controls in, for instance, curbing migration, or preventing terrorist attacks.
Poland has now also started controlling its border with GermanyImage: DW
The economic cost
Meanwhile, border communities, especially in regions like Luxembourg, Austria, and Poland, are already feeling the negative effects: longer wait times, disrupted supply chains, and growing economic stress on cross-border local businesses. A detailed European Parliament study estimated that reinstating internal border checks leads to substantial time losses: 10–20 minutes for cars and 30–60 minutes for heavy vehicles, and costs the transport sector around €320 million — and that’s only accounting for delays, not the broader economic fallout.
The economic cost is therefore not trivial. Schengen affects the free movement of goods, services, capital and people: the four pillars of the EU single market. Prices could rise, supply chains could slow, and cross-border jobs and businesses could be lost.
A Bulgarian logistics association recently estimated border delays previously cost the sector €300 million (hitting not just supply chains, but also the livelihoods of thousands who depend on seamless daily crossings.
Schengen legal limits — quietly bypassed?
EU law allows internal border checks in exceptional cases: they must be limited to six months with clearly justified renewals. Yet several member states have simply continued extending them. France’s controls have been in place almost continuously for nearly a decade. Austria, Denmark, Sweden and now Germany have also operated under long-term exceptions.
“We can see that these border checks are becoming permanent in some member states. That was never the intent of the Schengen agreement,” says researcher Colombi.
He explains that the European Commission has faced criticism for not enforcing limits more robustly, for instance through infringement procedures. This could risks opening the floodgates for others, creating a domino effect.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
The Schengen agreement turned 40 years in 2025Image: Harald Tittel/dpa/picture alliance
Revising Schengen — or abandoning it?
The EU and its leaders are aware of the risks. If internal border checks become permanent, the Schengen system could unravel entirely.
This would not only disrupt the free movement of people, goods, services, and capital, key pillars of the EU single market, but also undermine the legal integrity of EU treaties, increase costs for businesses, slow supply chains, potentially erode citizens’ trust in the European project itself.
The Commission is now working to update the Schengen Borders Code and launch two digital border management tools: the Entry/Exit System (ESS) and the ETIAS, a visa-waiver screening platform. Both are designed to better track non-EU nationals entering the zone and reduce the perceived need for internal checks.
The Commission says these reforms represent an evolution of Schengen, not its breakdown. But Colombi argues that if Schengen is to survive, it will need more than legal tweaks or digital tools.
Rather, he says, “we need political courage, the rebuilding of mutual trust between member states and enforcement by the European Commission.” Above all, the subject of migration should be de-politicized, shifting the public debate away from ineffective measures such as border controls.
Both experts are skeptical that this will happen anytime soon. With far-right parties reshaping political narratives in many countries, the pressure to reassert national sovereignty is only growing, Nienaber explains. She warns that if governments continue to use internal border controls as political instruments, rather than last resort security tools, the Schengen Area could soon fall to pieces.
What’s at stake
Should Schengen fall apart, the economic damage could be severe. Reinstated border checks would slow down the flow of goods, disrupt just-in-time supply chains, and increase transport costs, particularly in logistics-heavy sectors like agriculture, retail, and manufacturing. Cross-border workers would face longer commutes, while small businesses in border regions could lose vital customers. For everyday citizens, it could mean longer queues at borders, higher prices in stores, and diminished access to services and job markets across borders.
But the symbolic loss could be just as profound, says Colombi: “Schengen is one of the most visible signs of a common European identity and a flag-ship achievement.” Should Schengen fall, it’s most tangible way to experience the EU as a transnational project for citizens would fall, too.
To prevent that, both experts argue that the EU and its member states must recommit to the core idea behind Schengen: that Europeans should be able to move freely, without fear, delay, or political posturing, across their shared continent.
Edited by: M. Cavanagh
Tessa Walther Brussels-based Europe correspondentSend us your feedback
Sursa: DW
