Kremlinul afirmă că rapoartele despre un atac cibernetic asupra companiei aeriene naționale ruse, Aeroflot, sunt „îngrijorătoare”.
Sursa: BBC News

Kremlinul afirmă că rapoartele despre un atac cibernetic asupra companiei aeriene naționale ruse, Aeroflot, sunt „îngrijorătoare”.
Sursa: BBC News

6 hours agoShareSaveDavid GrittenBBC News, JerusalemGraeme BakerBBC NewsShareSaveReutersTom Fletcher, UN humanitarian chief, said most of the UN's food lorries were looted by desperately hungry Palestinians after entering Gaza on Sunday
There is "real starvation" in Gaza, Donald Trump has said, after Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu insisted there was no such thing.
Asked if he agreed with Netanyahu that it was a "bold-faced lie" to say Israel was fuelling hunger in Gaza, the US president replied: "I don't know… those children look very hungry… that's real starvation stuff."
Speaking during a meeting with UK Prime Minister Keir Starmer in Scotland, Trump said: "Nobody's done anything great over there. The whole place is a mess… I told Israel maybe they have to do it a different way."
His comments came after the UN's humanitarian chief said "vast amounts" of food were needed to stave off starvation.
Donald Trump says there "is real starvation" in Gaza
Tom Fletcher told the BBC he welcomed Israel's measures over the weekend to allow more aid into Gaza in the form of airdrops, and military pauses to allow food convoys to reach people.
But he said what had been delivered so far was just "a drop in the ocean" of what was required.
"It's the beginning, but the next few days are really make or break. We need to deliver at a much, much greater scale. We need vast amounts of aid going in, much faster," he told BBC Radio 4's Today programme.
Israel said 120 lorry loads were collected from crossings on Sunday during the first daily 10-hour "tactical pause" in military operations, and that Jordan and the United Arab Emirates airdropped 28 packages of food.
Hours after Mr Fletcher spoke, the territory's Hamas-run health ministry said another 14 people had died as a result of malnutrition over the past 24 hours.
That brought the total number of malnutrition-related deaths since the war begin in October 2023 to 147, including 88 children, according to the ministry.
Israel, which controls the entry of all supplies to Gaza, has denied there is starvation in Gaza and rejected accusations of being responsible for food shortages.
On Sunday, the Israeli military began actions that it said would improve the "humanitarian response" in Gaza and disprove "the false claim of deliberate starvation".
Israel announced there would be a "local tactical pause" in three areas of Gaza for 10 hours a day, as well the establishment of "designated secure routes" for aid convoys.
The military also allowed aid drops carried out by foreign countries to resume, despite humanitarian agencies warning that the method was ineffective and dangerous.
Israeli military body Cogat, which co-ordinates the entry of aid into Gaza, said more than 120 lorry loads of aid were collected from crossings by the UN and other international organisations on Sunday, and that hundreds more lorry loads were awaiting collection.
Mr Fletcher said the UN had collected fewer than 100 lorry loads in that time, and noted that 600 to 700 loads had entered Gaza daily on average during the two-month ceasefire between Israel and Hamas at the start of this year.
Asked to respond to Israel's criticism of UN agencies for not collecting aid from crossings, he said: "We're not going to leave on pallets if we can. But to get to it our drivers face bureaucratic constraints, they face massive security constraints."
He also said that most of the UN's food lorries were looted after entering Gaza on Sunday.
"Most of those lorries… were hit by desperate individual civilians, starving. The flour was taken off those lorries and its very, very dangerous for our drivers."
Mr Fletcher also warned that UN teams on the ground believed the Israeli military's pauses would only last a week or so, which he said would be "clearly insufficient when before our eyes we're seeing this 21st Century atrocity on the ground".
"We need a sustained period of delivery – weeks, months – to build up, to stop that starvation and build up the supplies again. Ultimately, we need a ceasefire. Pauses are a good step in the right direction, but stopping the conflict is the key."
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
On Sunday, the World Health Organization warned that malnutrition was "on a dangerous trajectory in the Gaza Strip, marked by a spike in deaths in July".
Of the 74 malnutrition-related deaths in Gaza in 2025, 63 had occurred this month, including 24 children under five and one child over five, the UN agency said.
"Most of these people were declared dead on arrival at health facilities or died shortly after, their bodies showing clear signs of severe wasting," it added.
The WHO said the crisis was "entirely preventable" and condemned what it called the "deliberate blocking and delay of large-scale food, health, and humanitarian aid".
Hamas has denied stealing aid, and on Sunday the New York Times cited senior Israeli military officials as saying that the military had never found proof that the armed group had systematically stolen aid from the UN. Reuters news agency also reported last week that US government analysis found no evidence of systematic theft by Hamas of US-funded aid.
Netanyahu on Sunday savaged claims that Israel was deliberately starving civilians in Gaza, which would amount to a war crime.
"What a bold-faced lie. There is no policy of starvation in Gaza, and there is no starvation in Gaza." he said.
"We enable humanitarian aid throughout the duration of the war to enter Gaza. Otherwise, there would be no Gazans. And what has interdicted the supply of humanitarian aid is one force, Hamas. Again, the reversal of truth," he added.
Netanyahu said the Israeli military's humanitarian pauses and corridors meant the UN had "no excuses left" not to collect and distribute all the aid from the crossings.
"Stop lying. Stop finding excuses. Do what you have to do."
On Monday, local hospital sources said Israeli attacks across Gaza had killed more than 30 people, including aid seekers.
The Israeli military launched a campaign in Gaza in response to the Hamas-led attack on southern Israel on 7 October 2023, in which about 1,200 people were killed and 251 others were taken hostage.
At least 59,821 people have been killed in Gaza since then, according to the territory's Hamas-run health ministry.
Israel-Gaza warIsraelPalestinian territoriesUnited Nations
Sursa: BBC News

acum 6 oreDistribuieSalveazăLaura GozziBBC NewsDistribuieSalveazăSunt dezamăgit de președintele Putin, spune Trump
Donald Trump a prezentat un nou termen limită, mai scurt, pentru ca Rusia să accepte un armistițiu din cauza războiului din Ucraina, de „zece sau 12 zile”, începând de luni.
Președintele SUA a declarat că „nu există niciun motiv” să mai aștepte, deoarece nu s-au înregistrat progrese către pace.
Acum două săptămâni, Trump a declarat că președintele Vladimir Putin are la dispoziție 50 de zile pentru a pune capăt războiului, altfel Rusia se va confrunta cu tarife vamale severe.
Vorbind la o conferință de presă în Scoția, Trump a declarat că va confirma noul termen limită luni sau marți, dar a reiterat amenințarea cu impunerea de sancțiuni și tarife secundare Moscovei.
La începutul lunii iulie, el a declarat că acestea ar reprezenta un impozit de 100% impus oricărei țări care comercializează cu Rusia.
Acest lucru ar face ca bunurile să fie atât de scumpe încât companiile americane ar alege probabil să le cumpere mai ieftin din altă parte, ceea ce ar duce la pierderi de venituri atât pentru Rusia, cât și pentru țara care comercializează cu aceasta.
Vorbind după o întâlnire cu prim-ministrul britanic Keir Starmer în Scoția, Trump și-a exprimat din nou dezaprobarea față de acțiunile lui Putin în Ucraina, unde războiul face ravagii după trei ani și jumătate de la invazia la scară largă a Rusiei.
Deși a refuzat să spună dacă a simțit că Putin a „mințit” Pentru el, Trump a subliniat contrastul dintre retorica președintelui rus în timpul conversațiilor lor față în față și rachetele „lansate” asupra orașelor ucrainene aproape noaptea.
„Urma să avem un armistițiu și poate pace… și dintr-o dată avem rachete care zboară spre Kiev și alte locuri”, a lamentat Trump, adăugând că crede că negocierile ar fi posibile, dar că acum este „foarte târziu în proces”.
„Zic, uită. Nu voi mai vorbi. Acest lucru s-a întâmplat de prea multe ori și nu-mi place”, a spus el, deși a insistat, de asemenea, că el și Putin s-au înțeles întotdeauna foarte bine.
Getty ImagesTrump a refuzat să spună dacă a simțit că Putin a „mințit” lui
Trump a mai spus că „nu mai este interesat de discuții” – o replică care a apărut instantaneu în principalele instituții media rusești.
Putin nu a comentat niciodată cu privire la termenul limită. Când termenul limită inițial de 50 de zile a fost anunțat pentru prima dată, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, l-a etichetat doar drept „foarte grav”, dar a adăugat că Moscova are nevoie de timp pentru a-l analiza.
Referindu-se la ultimele evoluții de luni după-amiază, deputatul rus Andrey Gurulyov a declarat că ultimatumurile lui Trump „nu au mai funcționat… nici pe linia întâi, nici la Moscova” și că Rusia avea forța „armelor, principiilor și voinței sale”.
Când Trump a menționat pentru prima dată scurtarea termenului limită, șeful de cabinet al prezidențialei ucrainene, Andriy Yermak, l-a lăudat pentru că „a transmis un mesaj clar de pace prin putere” și a adăugat că Putin „respectă doar puterea”.
În ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei, lansând roiuri de drone și rachete asupra orașelor, în timp ce continuă ofensiva de vară în estul țării.
Trei runde de discuții de încetare a focului între Rusia și Ucraina, găzduite de Turcia, au dus la schimbul de mii de prizonieri de război – dar nu s-au înregistrat progrese reale în direcția acordării unui încetare a focului.
După trei ani și jumătate de conflict sângeros, nu este clar cum ar putea cele două părți să ajungă la un acord pentru a opri luptele în termen de 12 zile.
Toate precondițiile Rusiei pentru pace – inclusiv transformarea Ucrainei într-un stat neutru, reducerea drastică a armatei sale și abandonarea aspirațiilor sale de aderare la NATO – sunt inacceptabile pentru Kiev și pentru partenerii săi occidentali.
În runda de discuții de săptămâna trecută, care a durat abia o oră, Peskov a declarat că o „descoperire” în negocieri este „greu posibilă”.
Război în UcrainaRusiaVladimir PutinUcraina
Sursa: BBC News

acum 4 oreDistribuieSalveazăJake LaphamBBC NewsDistribuieSalveazăUrmărește: Civilii se confruntă cu suspectul atacului cu cuțitul la Walmart
Un bărbat în vârstă de 42 de ani se confruntă cu acuzații de terorism și agresiune cu intenția de a omorî după ce 11 cumpărători au fost înjunghiați la un supermarket Walmart din statul american Michigan.
Un atacator a folosit un cuțit pliant pentru a înjunghia cinci bărbați și șase femei, inclusiv un angajat Walmart, sâmbătă după-amiază în Traverse City.
Victimele, cu vârste cuprinse între 21 și 84 de ani, se așteaptă să supraviețuiască. Suspectul, Bradford James Gille, urmează să fie pus sub acuzare luni sau marți.
Ancheta a declarat că înjunghierile au fost aleatorii și că încă nu s-a dezvăluit un motiv, dar au spus că o acuzație de terorism a fost justificată deoarece se credea că un astfel de atac în masă avea scopul de a aduce frică și distrugere comunității în ansamblu.
Reuters
Adresându-se reporterilor duminică, șeriful comitatului Grand Traverse, Michael Shea, a declarat că ofițerii au început să sosească la magazin la două minute după ce a fost primit primul apel.
„În momentul sosirii adjunctului, mai mulți cetățeni, inclusiv unul înarmat cu un pistol, îl confruntau pe suspectul de sex masculin în parcare și îl împiedicau să rănească alte persoane și să plece”, a spus el. „Adjunctul l-a reținut pe suspect fără alte incidente.”
El a adăugat că motivul suspectului „nu a fost încă stabilit”.
„Detectivii noștri, cu asistență din partea FBI-ului, l-au intervievat pe larg, iar acest lucru va face parte din anchetă pe măsură ce aceasta avansează”, a adăugat el.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Joe Pennington, purtător de cuvânt al Walmart, a declarat: „Violența de acest gen este inacceptabilă.”
„Gândurile noastre sunt alături de cei răniți și suntem recunoscători pentru acțiunea rapidă a primilor respondenți.”
Directorul adjunct al FBI, Dan Bongino, a declarat sâmbătă că personalul federal intervine pentru a oferi tot sprijinul necesar autorităților locale.
Guvernatorul statului Michigan, Gretchen Whitmer, a declarat: „Gândurile noastre sunt alături de victime și de comunitatea afectată de acest act brutal de violență.”
Traverse City se află la aproximativ 410 km nord-vest de Detroit.
MichiganStatele Unite ale Americii
Sursa: BBC News

acum 2 oreDistribuieSalveazăEmir NaderBBC News, IerusalimDistribuieSalveazăReutersB’Tselem și Physicians for Human Rights-Israel au prezentat concluziile la o conferință de presă la Ierusalim
Două organizații israeliene de top pentru drepturile omului au declarat că comportamentul Israelului în războiul din Gaza constituie genocid împotriva populației palestiniene.
B’Tselem și Physicians for Human Rights-Israel au publicat luni rapoarte separate, bazate pe studii din ultimele 21 de luni de conflict.
Organizațiile, care activează în Israel de zeci de ani, au declarat într-o declarație comună că „în aceste vremuri întunecate este deosebit de important să numim lucrurile pe nume”, în timp ce „cer ca această crimă să înceteze imediat”.
Un purtător de cuvânt al guvernului israelian a declarat că acesta respinge cu fermitate acuzațiile de genocid, care sunt primele formulate de grupurile pentru drepturile omului cu sediul în Israel.
„Forțele noastre de apărare vizează teroriștii și niciodată civilii. Hamas este responsabilă pentru suferința din Gaza”. „…a spus David Mencer.
La o conferință de presă de luni la Ierusalim, directorul executiv al B’Tselem, Yuli Novak, a declarat că raportul organizației sale este „unul pe care nu ne-am imaginat niciodată că îl vom avea” scrie”.
Documentul de 88 de pagini afirmă: „O examinare a politicii Israelului în Fâșia Gaza și a rezultatelor sale oribile, împreună cu declarațiile unor politicieni israelieni de rang înalt și ale comandanților militari despre obiectivele atacului, ne conduce la concluzia fără echivoc că Israelul ia măsuri coordonate pentru a distruge intenționat societatea palestiniană din Fâșia Gaza”.
În raportul său de 65 de pagini, Physicians for Human Rights Israel (PHRI) a declarat că analiza sa juridică axată pe sănătate a constatat că Israelul a vizat infrastructura medicală din Gaza „într-un mod atât calculat, cât și sistematic”.
„Dovezile arată o demontare deliberată și sistematică a sistemelor de sănătate și de susținere a vieții din Gaza – prin atacuri țintite asupra spitalelor, obstrucționarea serviciilor medicale” „ajutor și evacuări, precum și uciderea și reținerea personalului medical”, se arată în raport.
Dr. Guy Shalev, director executiv al PHRI, a declarat: „Tăcerea în fața genocidului nu este o opțiune. Dorim să subliniem: confruntarea cu genocidul nu este doar responsabilitatea instituțiilor juridice și politice. Confruntarea acestuia necesită acțiuni urgente din partea comunității globale de sănătate.”
Organizațiile au considerat „oribilul și criminalul atac Hamas” Atacul asupra Israelului din 7 octombrie 2023 a fost un eveniment declanșator care a provocat frică și traume colective în rândul israelienilor.
Cu toate acestea, ca răspuns la atac, au susținut aceștia, guvernul israelian a desfășurat o campanie bazată pe „promovarea ideologiilor extremiste și dezumanizarea palestinienilor din Gaza”.
Aceștia au spus că aceasta este o referință la limbajul folosit de liderii politici și militari către soldații care luptă pe teren, care i-a etichetat pe toți palestinienii din Gaza ca fiind responsabili.
PHRI a concluzionat că actele pe care le-a identificat „nu au fost incidentale războiului, ci au făcut parte dintr-o politică deliberată care vizează palestinienii ca grup” și într-un mod care a îndeplinit cel puțin trei acte definite în articolul II al Convenției din 1948 privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid, la care Israelul este semnatar.
ReutersDoar 18 din cele 36 de spitale din Gaza sunt încă parțial funcționale, potrivit ONU (fotografie de arhivă)
O serie de organizații internaționale pentru drepturile omului, experți ONU în drepturile omului și cercetători au acuzat Israelul de comiterea unui genocid în Gaza.
Vezi toate știrile de pe grupurile israeliene drepturile
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) examinează, de asemenea, un caz intentat de Africa de Sud, care susține că forțele israeliene comit genocid împotriva palestinienilor din Gaza.
Israelul a negat vehement acuzația și a numit cazul „total nefondat” și bazat pe „afirmații părtinitoare și false”.
Dr. Shalev a declarat pentru BBC că PHRI și B’Tselem erau îngrijorate că organizațiile și personalul acestora ar putea fi supuși violenței verbale sau fizice în Israel, ca răspuns la rapoartele lor.
„Dar sperăm că oamenii vor asculta ceea ce spunem.” a adăugat el.
Yuli Novak de la B’Tselem a spus că procesul de ajungere la concluzia că Israelul comite un genocid a fost tensionat.
„A înțelege cu adevărat că țara ta, colectivul tău, comite de fapt genocid, este un proces mental și personal foarte dificil.” a spus ea.
„Îți încalcă înțelegerea fundamentală despre cine suntem.”
Israelul și-a lansat războiul în Gaza ca represalii pentru atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a ucis aproximativ 1.200 de persoane și a dus la luarea ostaticilor a altor 251.
Atacurile israeliene au ucis de atunci peste 59.900 de persoane în Gaza, potrivit ministerului sănătății condus de Hamas. Cifrele ministerului sunt citate de ONU și de alte organizații ca fiind cea mai fiabilă sursă de statistici disponibile privind victimele.
Israel și palestinieniiRăzboiul Israel-GazaIsraelDrepturile omuluiTeritoriile palestinieneHamas
Sursa: BBC News

acum 3 oreDistribuieSalveazăGraeme BakerBBC NewsDistribuieSalveazăAFP / Getty ImagesLocul atacului armat din El Empalme
Un băiat de 12 ani se număra printre cele 17 persoane ucise în timp ce bărbați înarmați au tras asupra unui bar din Ecuador, acesta fiind cel mai recent atac armat într-o țară devastată de violența legată de droguri.
Biroul procurorului general al Ecuadorului a declarat că alte 14 persoane au fost rănite în atacul de duminică seara de la barul La Clínica din El Empalme.
Maiorul de poliție Oscar Valencia a declarat că bărbații înarmați au călătorit în două camionete și „au deschis focul asupra tuturor” cu „pistole și puști”, înainte de a trage asupra unui alt grup în timp ce acesta fugea de la locul faptei.
El a spus că copilul care a fost ucis a alergat peste un kilometru înainte de a se prăbuși și a muri din cauza rănilor provocate de împușcare.
Imaginile de la fața locului publicate în presa locală au arătat mai multe cadavre pe stradă acoperite cu cearșafuri albe.
Ancheta a declarat că au găsit cel puțin 40 de probe balistice la fața locului.
Valencia a declarat că martorii au raportat că bărbații au strigat „lupi activi” – o posibilă referire la o bandă locală care se luptă pentru controlul rutelor de trafic de droguri.
Guayas s-a aflat în prima linie a violenței tot mai intense dintre traficanții de droguri.
Acum o săptămână, nouă persoane au fost ucise în timp ce jucau biliard într-un bar din stațiunea turistică Playas, tot în aceeași regiune Guayas unde a avut loc ultima împușcătură. Poliția a declarat că cei uciși în incidentul anterior au fost „victime colaterale” și nu țintele vizate.
Președintele Daniel Noboa a declarat război crimei organizate anul trecut. De atunci, națiunea a devenit una dintre cele mai violente din regiune, cu o rată a omuciderilor de 38 la 100.000 de locuitori în 2024.
În primele cinci luni ale anului 2025, Ecuador a înregistrat 4.051 de omucideri, conform cifrelor oficiale.
Potrivit surselor oficiale, aproape trei sferturi din producția mondială de cocaină trece prin Ecuador.
Ecuador
Sursa: BBC News

The BBC's international editor Jeremy Bowen boarded a Jordanian military plane dropping humanitarian aid into Gaza.
He was told by the Jordanians that Israel did not want our crew to film outside the plane's windows while he was onboard.
But from the window, Bowen said he could see nothing left of the vibrant communities he knew well in northern Gaza.
Israel, which controls the entry of all supplies to Gaza, has denied there is starvation in Gaza and has rejected accusations of being responsible for food shortages.
Humanitarian groups have repeatedly said airdrops will not get sufficient supplies into Gaza, and have called for more trucks to be allowed in.
2 hours agoMiddle EastIsraelPalestinian territoriesGazaJordanShareSave
Footage has emerged showing smoke billowing over Tehran and the city of Karaj, west of the capital.
23 Jun 2025Middle East
The Israeli minister tells the BBC that his PM and the US president have been collaborating "from day one".
23 Jun 2025Middle East
The missile appeared to strike near a power station in the city of Ashdod.
23 Jun 2025Middle East
It took months of planning and included over 125 planes, a submarine and 14 "bunker buster" bombs. BBC Verify explains how the US mission "Operation Midnight Hammer" took place.
22 Jun 2025Middle East
The BBC's world news correspondent Joe Inwood answers three key questions after the US strikes in Iran.
22 Jun 2025Middle East
Emergency workers raced to clear rubble from the site of an Iranian missile attack in the Tel Aviv.
22 Jun 2025Middle East
The BBC's Lucy Williamson is outside Soroka Hospital in Beersheba, in the south of the country, as emergency workers assess the scene.
19 Jun 2025Middle East
Israel's Prime Minister has long warned that Iran is close to developing nuclear weapons. BBC Verify's Ros Atkins explains what we know about its programme.
18 Jun 2025Middle East
Iran's Fordo nuclear site is one of the most heavily fortified. There's only one conventional weapon that could destroy it – and only the US is known to have it.
17 Jun 2025Middle East
Videos posted on social media show queues for fuel and gridlocked traffic as people try to leave Tehran.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
16 Jun 2025Middle East
The BBC's Middle East correspondent Hugo Bachega is in Petah Tikva, where an Iranian missile struck a building overnight.
16 Jun 2025Middle East
Five people have been killed and dozens injured, according to Israel's national emergency service.
16 Jun 2025Middle East
Footage from Reuters news agency and The Associated Press shows burning cars after a missile strike in the Israeli city of Haifa.
15 Jun 2025Middle East
BBC correspondent Hugo Bachega reports from Bat Yam near Tel Aviv which has been targeted by Iran.
15 Jun 2025Middle East
Israel and Iran have continued to attack each other throughout the night
15 Jun 2025Middle East
Emergency services in the Israel's of Bat Yam launch rescue efforts following Iran strike.
15 Jun 2025Middle East
Israeli authorities have indicated that this could be the beginning of a prolonged campaign against Iran.
14 Jun 2025Middle East
The BBC's Hugo Bachega reports from Jerusalem as the two sides trade fire.
14 Jun 2025Middle East
Iran launched a fresh wave of missiles towards the country on Friday night, vowing to "inflict heavy blows".
13 Jun 2025Middle East
Israel's wave of strikes against Iran, which began on Thursday night, has continued through today. BBC Verify's Merlyn Thomas has been examining footage of the attacks and the damage they've caused.
13 Jun 2025Middle East
Sursa: BBC News

Chiar acumDistribuieSalveazăEmily Atkinson și Laura GozziBBC NewsDistribuieSalveazăEPA
Liderii celor mai mari două economii ale Europei au condus un cor de reacții sumbre la acordul comercial încheiat între șefa UE, Ursula von der Leyen, și președintele SUA, Donald Trump.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că acordul va „dauna substanțial” finanțele națiunii sale, în timp ce prim-ministrul francez Francois Bayrou a declarat că este echivalent cu o „supunere”.
Reacția a fost pesimistă în întregul bloc – deși mai multe capitale au recunoscut că semnarea unui acord inegal a meritat pentru a evita un război comercial total.
Se va aplica un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor UE către SUA – jumătate din rata amenințată de Trump – în schimbul faptului că Europa va cumpăra mai multă energie americană și va reduce taxele pe unele importuri.
În urma discuțiilor private de pe terenul de golf Turnberry al lui Trump din Scoția, von der Leyen a descris acordul ca fiind un „acord uriaș”, în timp ce Trump a spus că acesta va „apropia” SUA și UE.
Acordul va necesita aprobarea tuturor celor 27 de membri ai UE, fiecare având interese diferite și niveluri de dependență de exportul de bunuri către SUA.
Deși niciun stat membru nu a indicat intenția de a bloca intrarea în vigoare a acestuia, liderii europeni nu au avut prea multă bucurie.
Merz a avertizat că economiile SUA și Europa vor fi ambele afectate negativ, dar a spus, de asemenea, că echipa de negociere de la Bruxelles „nu se poate aștepta să obțină mai mult” împotriva unui președinte american hotărât să reechilibreze relațiile cu principalii parteneri comerciali.
Bayrou a fost mai condamnabil, scriind pe X: „Este o zi sumbră când o alianță de popoare libere, reunite pentru a-și afirma valorile comune și pentru a-și apăra interesele comune, se resemnează cu supunerea”.
ReutersVon der Leyen s-a întâlnit duminică cu Trump la una dintre stațiunile sale de golf scoțiene.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban, un aliat apropiat al lui Trump, a declarat că președintele american „a mâncat von der Leyen la micul dejun”.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a declarat că va susține acordul „fără niciun entuziasm”.
A existat o oarecare ușurare în Europa că s-a încheiat un acord.
Prim-ministrul Finlandei a declarat că acest lucru va oferi „predictibilitatea mult necesară”, în timp ce ministrul irlandez al Comerțului, Simon Harris, a declarat că aduce certitudinea „esențială pentru locuri de muncă, creștere economică și investiții”.
Apărându-și termenii într-o conferință de presă de luni, comisarul UE pentru comerț, Maros Sefcovic, a declarat că este „cea mai bună înțelegere pe care am putut-o obține în circumstanțe foarte dificile”.
De asemenea, el a subliniat implicațiile de securitate ale menținerii unor relații comerciale cordiale cu SUA în contextul războiului din Ucraina.
Asigurarea faptului că Europa și SUA sunt „aliniate cu privire la problemele geopolitice de astăzi”, a spus el, a venit cu „o contribuție suplimentară” „preț”.
În săptămânile premergătoare discuțiilor finale UE-SUA, a existat o dorință crescândă în rândul unor lideri europeni de a intensifica presiunea asupra lui Trump prin utilizarea așa-numitelor măsuri anticoercitive, care ar fi blocat accesul firmelor americane la piețele europene.
Dar, cu tarife vamale de 30% iminente, UE a ajuns la un acord în numele membrilor săi – unul care va provoca totuși o lovitură economică, dar una mai puțin severă decât cea de care se temuse când Trump a amenințat inițial cu taxe de import.
Von der Leyen încercase să-l prezinte ca un succes duminică – dar până luni, chiar și liderul Partidului Popular European, Manfred Weber, l-a descris ca „control al daunelor”.
Deși liniile generale ale acordului au fost convenite, detaliile acestuia vor fi finalizate după discuții tehnice.
Reacțiile inițiale ale companiilor de peste Atlantic au fost la fel de lipsite de entuziasm. Consiliul Național pentru Comerț Exterior, cu sediul la Washington DC, a declarat că orice acord care evită un război comercial este un „progres binevenit”.
Cu toate acestea, a avertizat că orice „câștiguri pe termen scurt” obținute printr-un tarif de 15% ar putea în cele din urmă să lase SUA „izolate de un aliat major și să erodeze încrederea pe termen lung”.
Regimul anterior fără tarife vamale, a spus acesta, a permis industriilor, inclusiv industria aerospațială și cea farmaceutică, să prospere „de ambele părți”.
Cadrul inițial al acordului „lasă neschimbat o serie de politici UE tulburătoare”, a spus acesta, inclusiv ceea ce a numit o „agendă digitală discriminatorie” și „politici nedrepte de rambursare a produselor farmaceutice”.
A declarat că speră că SUA vor continua să facă presiuni asupra UE „pentru a-și desființa barierele discriminatorii și nedrepte rămase”.
EuropaUrsula von der LeyenTrump tarifeUniunea EuropeanăStatele Unite ale Americii
Sursa: BBC News