• Home
• Știri locale
• Slatina
• Banii din impozitele mărite, tot insuficienți pentru primării. Primar: „Mi s-ar părea rușinos să le spun că fac, știind că n-am cu ce”

Banii din impozitele mărite, tot insuficienți pentru primării. Primar: „Mi s-ar părea rușinos să le spun că fac, știind că n-am cu ce”

Alina Mitran 1 live Publicat: 11.01.2026 05:34

Oricât de mari ar fi creșterile de taxe și impozite locale, o primărie mică nu poate rezista doar din aceste fonduri, chiar dacă peste 90% dintre contribuabili le-ar plăti, avertizează primarii.

Banii din încasările de la populație, insuficienți pentru localitățile mici FOTO: Shutterstock

Multe primării au început deja să încaseze de la cetățeni dările pentru 2026, mai mari, pentru că statul i-a obligat pe primari, printr-o ordonanță de urgență, să mărească nivelul de taxare. Întrebarea care-i macină pe primari este însă din ce va fi format bugetul localității în anul de-abia început, pentru că dacă primăriile rămân doar cu banii din taxe și impozite, cele mai multe din localitățile rurale nu vor plăti nici salariile angajaților.

Veniturile proprii, adică banii pe care-i colectează direct din impozite și taxe locale, chirii, terenuri, servicii etc., asigură foarte puțin din necesitățile multor localități rurale. Așa că statul suplimentează an de an aceste fonduri cu cote și sume defalcate din impozitele naționale (impozitul pe venit și sume defalcate din TVA), conform unui algoritm care ține cont inclusiv de numărul de locuitori. Primăriile mai primesc, de asemenea, subvenții de la bugetul de stat (bani primiți pentru implementarea diverselor programe de infrastructură, apă-canal, gaze, școli, ajutoare sociale, indemnizați etc.). O altă sursă a bugetului unei localități o reprezintă fondurile europene și alte finanțări externe, iar primăriile pot contracta și împrumuturi. Cotele și sumele defalcate din impozitele naționale constituie însă pentru cele mai multe localități rurale baza funcționării. Este motivul pentru care primarii așteaptă acum cu încordare să vadă ce decide guvernul. Mai mult decât să afle dacă din creșterea de taxe și impozite vor fi nevoiți să cedeze ceva și pentru bugetul național așteaptă asigurarea că vor primi în continuare bani din cote defalcate.

Dublă sursă de creștere a valorii impozitului

Comuna Giuvărăști, situată în sudul județului Olt, nu este una foarte mare, în schimb a devenit cunoscută ca urmare a îndeletnicirii locuitorilor. Aici trăiesc aproape 2.000 de suflete, iar sute de familii practică legumicultura în spații protejate (solarii). A crescut și la Giuvărăști nivelul taxelor și impozitelor, însă valorile nu sunt chiar de speriat, spune primarul Daniel Pană.

Creșterea vine în schimb, în multe cazuri, din două surse. E vorba, pe de o parte, de creșterea nivelului de taxare, ca în toată țara, iar pe de alta, de încheierea operațiunii de cadastrare a imobilelor, astfel că de acum impozitarea nu se mai face pe baza declarației proprietarului, ci pe măsurători exacte realizate în programul de cadastrare sistematică.

„Cea mai mare creștere este din nedeclararea suprafețelor corespunzător cu realitatea din teren. Adică a avut debitat la primărie 80 m.p. și de fapt în realitate are 160 m.p.. Este primul an după cadastrare”, explică primarul. Dă exemplul propriu: avea în declarație 80 m.p. de anexe și în teren sunt de fapt 124 m.p.. A crescut și taxa pentru extravilan, de la 90 lei/ha la 112 lei/ha, se mai adună și de aici diferențe etc.. „Cine are teren mai mult va avea o creștere mai mare, cine are mai puțin – creșterea este de 200-300 de lei. La unii creșterea este și de 600-700 lei”, spune primarul.

Ne întoarcem chiar la situația primarului. A plătit anul trecut, beneficiind de bonificația de 10% pentru plata anticipată, 1.251 lei. În 2026, cu bonificație, va avea de plată aproape 1.950 lei, însă în această sumă este inclus suplimentar un autoturism achiziționat de familie în 2025 (pentru care impozitul este 124 lei), diferența la suprafața din anexe gospodărești și creșterea stabilită prin hotărâre de consiliu local.

Unii dintre cetățeni sunt surprinși când află noile valori de plată. „În primă fază, așa pare. Pare că ai o creștere nejustificată și că suma este foarte mare, dar după ce îi explici… Pentru oameni este o noutate, pentru că de-a lungul anilor s-a perpetuat acea situație stabilită pe baza declarației proprietarilor”, detaliază primarul.

Taxele sunt și mai mari pentru imobilele care beneficiază de utilități, dacă primăria i-a pus proprietarului la dispoziție rețea de apă și canal la limita proprietății, pentru că aceste investiții necesită costuri de întreținere, explică primarul.

Află mai multe știri importante aici

Pentru a convinge că aceste creșteri de impozit nu sunt de speriat, primarul dă un alt exemplu, al unui fermier de frunte din sat, care anul trecut a avut de plată aproape 3.000 lei (beneficiind de bonificație) pentru gospodăria cu o casă frumoasă și mai multe anexe, iar acum creșterea înseamnă mai puțin de 500 lei. „Și este un fermier de top din Giuvărăști care încasează într-un an poate 100.000 euro. Are casă cu etaj, anexe, teren, tot ce are la poziția lui de rol, și atât este creșterea, 483 lei”, a mai spus primarul.

„Voi spune – eu nu mai post să rămân la primărie în condițiile astea”

Primarul spune că dacă s-ar putea problema ca primăriile să fie puse în situația să funcționeze doar cu banii din veniturile proprii ar alege să plece. „Aș spune – domnule, eu nu mai pot să rămân la primărie în condițiile astea. Mi s-ar părea rușinos pentru mine să ies în fața oamenilor și să le spun că fac, știind că n-am cu ce să fac. Să vină domnul Bolojan, să facă dumnealui. Asta dacă nu vor da niciun fel de sume. Noi, în afară de salarii, să putem să funcționăm cu funcționarii din primărie și cu personalul de deservire, nu mai putem face altfel de investiții, sau să susținem cu partea de cofinanțare. Dezvoltarea infrastructurii, în orice localitate din România, dacă ne limităm strict la ce încasăm de la populație, nu se va mai putea dezvolta nicăieri. Poate la unii care au resurse, iau redevență, se încasează foarte mulți bani din alte surse. Pentru că în cazul localității noastre creșterea este de 500.000 lei față de suma debitată anul trecut”, a adăugat primarul.

Vezi resurse educaționale aici

În 2025, suma din venituri proprii s-a ridicat la 1,59 milioane lei, la care anul acesta se adaugă 500 mii. Doar că nu se pot face investiții din acești bani, susține primarul. Primăria a contractat un împrumut pentru a-și putea susține contribuția pentru proiectul de aducțiune a gazelor în comună, iar în 2026 are de rambursat 500 mii lei. Dacă intră în execuție și proiectul pentru școală, le vor fi necesari alți 500 mii lei, plus alte cheltuieli care pot să apară, plus salariile angajaților. Totul într-o comună unde mai sunt doar patru străzi de asfaltat, unde media de vârstă a cetățenilor nu este foarte ridicată, unde oamenii muncesc, se dezvoltă, construiesc, achiziționează autovehicule și utilaje, adică baza de impozitare tot crește, iar gradul de încasare este de aproximativ 85%.

„Am întins asfaltul peste tot în țară și acum trebuie să vină să spargă”

În cazul primăriilor din localități cu populație îmbătrânită dezastrul ar fi însă total dacă s-ar pune problema funcționării doar din încasări, nemaivorbind de investițiile necesare. Cert este că pentru situația în care s-a ajuns, cu localități care au nevoi multe, nu e de vină cetățeanul, este categoric primarul Daniel Pană, ci modul haotic în care s-a cheltuit pentru dezvoltare.

„E vina cetățeanului că nu s-a reușit până acum ca în România să se beneficieze de toate aceste lucruri? Nu, nu e vina cetățeanului. E vina noastră, a tuturor, că n-am putut să ne punem de acord cu niște programe ca să accesăm fonduri. Să ne fi făcut noi, cum am început acum, pe Anghel Saligny, un program, să fi prioritizat aceste investiții. Noi am întins asfaltul peste tot în țară și acum trebuie să vină ba să spargă, ba să tragă pe lângă el, ba se surpă, ba… Cu toții avem partea asta de vină. Nu doar acum. Primăriile n-au avut niciodată resursele necesare să se descurce pe cont propriu, să-și poată face investițiile. E un caz fericit, de câțiva ani încoace, că au început să se dea aceste sume per capita, în funcție de numărul de locuitori”, mai spune primarul.

Alina Mitran Citește mai multe despre: primari

---

Vezi articol complet la: Adevarul