- Home
- Dezvoltare personală
- Avertismentul unui medic psihiatru: „Când îi pui copilului întrebarea – Ai consumat ceva? – se închide și nu mai poartă un dialog cu tine”
Avertismentul unui medic psihiatru: „Când îi pui copilului întrebarea – Ai consumat ceva? – se închide și nu mai poartă un dialog cu tine”
Alina Mitran 1 live Publicat: 02.12.2025 23:43
Un medic psihiatru le-a atras părinților asupra pericolelor care îi pasc pe adolescenți, explicând totodată cum se instalează dependența. Adicțiile comportamentale sunt cele mai frecvente la această grupă de vârstă.
Dr. Mariana Leancă le-a vorbit părinților despre adicțiile la adolescenți FOTo: Alina Mitran
Adicția, un fenomen care a luat o amploare extraordinară și care afectează toate categoriile de vârstă, cu consecințe asupra echilibrului psihic, ar trebui să reprezinte o îngrijorare pentru părinții de adolescenți. În cadrul unei întâlniri organizate de Biroul de Siguranță Școlară Olt din structura IPJ Olt, în care reprezentanții mai multor instituții le-au vorbit părinților despre siguranța în mediul școlar și în afara școlii, medicul psihiatru Mariana Leancă a prezentat principalele adicții cu care se confruntă adolescenții.
Medicul a explicat ce reprezintă adicția, precizând că atunci când se ajunge în acest punct nu mai vorbim de fenomene izolate, ci efectiv de comportamente nesănătoase pe care nu le mai putem controla.
„Noi cădem pradă ca niște veritabili robi unor comportamente nesănătoase și care, deși pornesc de la simple curiozități și metode de a ne distra, ajung să ne controleze practic funcționalitatea. Fenomenul se întâlnește de la vârste din ce în ce mai tinere. Adicția reprezintă, de fapt, o plăcere irezistibilă, o nevoie imperioasă de a repeta ceva vătămător”, a explicat medicul.
Adolescenți sunt și mai vulnerabili în fața tentațiilor care pot duce, în cele din urmă, la adicții, pentru că această vârstă de tranziție de la copilărie la tinerețe este în sine o provocarei. Adolescenții sunt marcați de aviditatea creierului de a acumula cât mai multe cunoștințe, ceea ce îi face să cadă pradă repede plăcerilor care stimulează foarte mult sistemul de recompensă, a explicat medicul.
„Sunt sigură că foarte mulți dintre dumneavoastră știți ce înseamnă acest lucru: ne consumă rezervele de dopamină și de neurotransmițători la nivel cerebral, dar ce mă îngrijorează pe mine ca specialist în domeniul sănătății mintale nu este neapărat fenomenul acesta psihologic, emoțional și de afectare neurobiologică, ci faptul că drogurile, și toate adicțiile până la urmă, afectează morfologia creierului. Acestea sunt ultimele date din specialitate”, a precizat dr. Leancă.
Pentru că în rândul adolescenților există presiunea grupului, iar tentațiile de a încerca diverse experiențe sunt nenumărate, atenția părinților trebuie să fie trează.
„Trebuie să fim mai atenți cu copilul nostru, să-l înțelegem, să înțelegem ce nevoi are, să fim alături de el, să-l sprijinim, și chiar dacă noi observăm niște lucruri care sunt dizarmonice, care nu se regăseau în comportamentul copilului de fiecare zi, trebuie să avem blândețea necesară să îl determinăm să traverseze această perioadă de vulnerabilitate într-un mod constructiv”, a arătat medicul. Dacă observăm că există un comportament schimbat, pentru a afla prin ce trece este foarte importantă abordarea și relația pe care am construit-o cu copilul anterior acelui episod. Îl vom întreba ce se întâmplă, care ar putea fi cauza schimbărilor de comportament și așteptăm să deschidem un dialog.
Părinții adolescenților, față în față cu specialiști din sănătate și educație FOTO: A. Mitran
„Când îi pui copilului întrebarea – Ai consumat ceva? – el se închide și nu mai poate să poarte un dialog cu tine. Trebuie să le oferim copiilor o libertate controlată. Să nu intrăm efectiv cu bocancii în viața lor, dar nici să-i lăsăm să se piardă. Este foarte greu, chiar și pentru noi, specialiștii din domeniul sănătății mintale, să observăm aceste diferențieri ale comportamentului lor de adolescenți. Noi îi pregătim încă de la început, în familie, pentru zborul din cuib. Pentru a deveni autonomi, pentru a-și întemeia propriile lor familii. Și atunci trebuie să avem foarte mare grijă cum contribuim, cum suntem noi modelele lor morale”, a subliniat dr. Mariana Leancă.
O altă greșeală pe care o fac părinții, a menționat medicul psihiatru, este aceea că se învinovățesc pentru ceea ce se întâmplă când principală ar trebui să fie preocuparea de a găsi o soluție.
„Chiar dacă avem sentimente de vinovăție că am greșit, nu trebuie să arătăm lucrul acesta. Trebuie cumva să fim constructivi și să fim niște părinți empatici. Știți cum? Și eu sunt specialist în domeniul sănătății mintale, dar acasă sunt mamă. Și eu fac greșeli, și eu mă învinovățesc. Acasă privim lucrurile dramatic. Și nu sunt chiar așa, se pot rezolva, adicția până la urmă are o cale de vindecare, dar să nu ajungem într-un punct în care să nu mai avem ce să facem. Trebuie să acționăm cât se poate mai rapid, pentru că din păcate adicțiile, și în special cele de substanțe, ajung boli mintale invalidante”, a atras atenția medicul. În acel punct ajutorul îl vom căuta la specialiști.
Rețele de socializare și gaming-ul, principalele „droguri” ale adolescenților
Ierarhizând tipurile de adicții care îi afectează pe adolescenți, medicul Mariana Leancă a menționat adicțiile comportamentale pe primul loc. Adicția de rețelele de socializare, de tehnologie, alături de dependența de jocuri au la acest moment impact devastator.
„Copilul petrece foarte mult timp în fața unui telefon sau a unui calculator, iar noi părinții suntem fascinați de faptul că e avid de noutate. Lucrul acesta ne prinde și pe noi de multe ori, însă știți vorba aceea – unde e prea mult, ceva lipsește”, a arătat medicul. Când timpul petrecut pe rețelele de socializare curge fără măsură, adolescentul devine iritat, nervos, se izolează, iar acestea sunt semne ale instalării adicției.
„Altă adicție frecventă – gaming-ul compulsiv, care pornește ca un joc de relaxare. Până la urmă toți copiii trebuie să se joace într-o formă sau alta, însă dacă nu este cu disciplină, dacă nu este cu un orar bine stabilit de către părinți, devine adicție”, a avertizat medicul.
După adicțiile comportamentale se situează fumatul, atât cel clasic, cât și cu dispozitivele de vapare. Vapatul, deși este privit drept „ceva accesibil și mai ușor”, în fapt, conform ultimelor studii, are efecte dramatice, determinând afecțiuni în zona pulmonară și în sfera ORL, dar având și capacitate adictivă foarte mare, a avertizat medicul.
Consumul de alcool, privit drept cea mai accesibilă metodă de socializare, poate deveni și acesta adictiv și la această vârstă.
„Bem, ne simțim bine, pentru că, așa cum vă spuneam la definiția adicției, copilul, ca și adultul, ca și tânărul, vrea să se simtă bine. De fapt asta te duce la adicție. Odată ajuns acolo, lucrurile nu se mai pot întoarce la o stare de normalitate. Pentru că senzația asta de bine ce înseamnă: înseamnă că eu gândesc mai repede, că mă pot concentra mai bine, că am performanță mai bună, dar este ceva iluzoriu”, a precizat medicul. În fapt, toate aceste substanțe ajung să epuizeze rapid resursele creierului. „Îți distrug efectiv creierul, ți-l prăjesc, cum zicem noi psihiatrii”, a adăugat medicul.
Vezi mai multe știri aici
Alcoolul este un iritant cerebral care, deși te euforizează și te binedispune la început, determină vasoconstricție, dă ulterior senzație de cap greu, începi să devii conflictual, să ai tensiune intrapsihică, să nu te mai poți concentra. „Și de aici vorbim de delincvență juvenilă, de fapte antisociale și de tot ce înseamnă consum exagerat”, a semnalat dr. Leancă și alte pericole.
Cât despre substanțele psihoactive, pe primul loc se situează canabisul la adolescenți, „o substanță care înmagazinează cam toată toxicitatea nicotinei”.
Cocaina, halucinogenele, opioidele și medicamentele apar și acestea în consumul adolescenților și tinerilor, însă nu la fel de des precum prima substanță menționată.
Vin din urmă dependența de pornografie și cea de cumpărături
Alte două tipuri de dependență încep și acestea să-i ducă pe adolescenți în fața specialiștilor. Este vorba de dependența de pornografie și dependența de cumpărături.
„Pornografia infantilă este un lucru atât de grav, având în vedere că fiecare copil în dezvoltarea lui neurocognitivă va ajunge un adult care va trebui să-și întemeieze o familie, să înțeleagă ce înseamnă intimitate, ce înseamnă iubire, ce înseamnă relație interumană”, a semnalat medicul.
Copiii ajung să se identifice cu aceste modele nesănătoase iar riscul este inclusiv de a-și periclita șansa întemeierii unei familii în viața de adult.
Un alt pericol în ascensiune este adicția de cumpărături online.
„Foarte mulți copii, la vârste foarte fragede, accesează cu atâta ușurință aceste magazine online, platformele de cumpărături, care toate aceste forme online stimulează foarte mult mecanismul de recompensă. Te validează, te face să fii acolo foarte important, parcă sunt făcute doar pentru tine, ți se adresează ție, nu miliardelor de oameni, și atunci tu te lași pradă acestor lucruri și duc în continuare la tulburări de anxietate, la izolare”, a atras medicul atenția.
În cazul adolescenților și presiunea grupului își spune cuvântul, astfel apărând necesitatea de a avea anumite modele de haine sau de încălțăminte, fără să mai conteze posibilitățile financiare.
Ca toate aceste lucruri să nu se întâmple, sau dacă se ajunge aici, să fie descoperite din vreme, este necesar ca părinții să fie, pe de o parte, un bun model pentru copiii lor, iar pe de alta să îi aibă permanent sub supraveghere și să observe la timp schimbările de comportament.
„Până la urmă, noi ca părinți suntem cei care trebuie să observăm primele semne și noi ca părinți trebuie să acționăm. Nu este o rușine, nu trebuie stigmatizați copiii care ajung în aceste puncte. Nu trebuie să ne învinovățim ca părinți, ci să fim fermi, să putem să-i ajutăm. Și nu contează în ce etapă îi descoperim, important este să tragem semnalul de alarmă și să nu ezităm în a ne adresa specialiștilor din domeniul sănătății mintale”, a fost sfatul medicului.
Alina Mitran Citește mai multe despre: copiimedic psihiatru
Vezi articol complet la: Adevarul
