- Home
- Știri Externe
- Rusia
- Războiul informațional scăpat de sub control. Putin a vrut să controleze piața ilegală a datelor, dar a deschis, fără să vrea, un front pentru Ucraina
Războiul informațional scăpat de sub control. Putin a vrut să controleze piața ilegală a datelor, dar a deschis, fără să vrea, un front pentru Ucraina
Război în Ucraina Viorica Marin 1 live Publicat: 28.12.2025 03:34
Autoritățile ruse încearcă să limiteze o vastă piață ilegală de date personale scurse, un ecosistem subteran tolerat ani la rând de stat, dar care este acum exploatat inclusiv de serviciile de informații ucrainene.
De mai bine de un deceniu, așa-numita piață probiv – un termen derivat dintr-un verb colocvial rusesc care înseamnă „a pătrunde” sau „a căuta într-o bază de date” – a funcționat ca o economie paralelă a informației. Aceasta s-a bazat pe o rețea de funcționari corupți, polițiști rutieri, angajați bancari și personal de securitate de nivel inferior, dispuși să vândă acces la baze de date guvernamentale sau corporative restricționate.
Deși scurgeri de date există în multe țări, amploarea și utilizarea curentă a probiv sunt considerate un fenomen specific Rusiei. Sistemul a apărut pe fondul unei infrastructuri de stat profund corupte și a devenit util atât pentru cei care exploatau sistemul, cât și pentru cei care încercau să îl expună.
Pentru sume relativ mici – uneori chiar și 10 dolari – cumpărătorii puteau obține numere de pașaport, adrese de domiciliu, istoricul călătoriilor, înmatriculări auto sau registre interne ale poliției. Contra costuri mai mari, erau disponibile dosare extinse despre persoane, inclusiv date despre apeluri telefonice și deplasări.
Un instrument controversat, dar larg folosit
Utilizarea probiv a fost controversată inclusiv în rândul jurnaliștilor ruși, însă a stat la baza unor investigații importante. Printre acestea se numără ancheta care a identificat unitatea FSB implicată în otrăvirea opozantului Alexei Navalnîi.
În același timp, piața a fost utilizată și de forțele de ordine și serviciile de securitate, care au apelat frecvent la datele de pe piața neagră pentru a urmări activiști, opozanți politici sau alte persoane considerate indezirabile.
„Este unul dintre paradoxurile Rusiei moderne: aceste servicii sunt ilegale și se bazează pe date scurse, dar sunt mult mai comode pentru munca zilnică a poliției decât multitudinea de baze de date oficiale”, spune Andrei Zaharov, jurnalist de investigație și autor al unei cărți recente despre probiv.
De la toleranță la amenințare
Pe măsură ce războiul din Ucraina a intrat în al patrulea an, Kremlinul a început să vadă piața probiv nu ca pe o conveniență tolerabilă, ci ca pe o amenințare directă la adresa securității statului.
Rețelele de escrocherii telefonice au început să folosească datele scurse la scară industrială, iar serviciile de informații ucrainene au învățat să exploateze vulnerabilitățile informaționale ale Rusiei pentru a identifica și, în unele cazuri, asasina oficiali militari pe teritoriul rus.
Anul trecut, președintele Vladimir Putin a recunoscut public, în cadrul sesiunii sale anuale de întrebări și răspunsuri, că un prieten apropiat a fost victima unei escrocherii telefonice. Potrivit lui Zaharov, acesta a fost semnalul pentru declanșarea unei represii împotriva pieței probiv.
În ultimul an, Putin a semnat legi care înăspresc pedepsele pentru scurgerile de date, prevăzând până la 10 ani de închisoare pentru accesarea sau distribuirea ilegală a informațiilor personale. Serviciile de securitate au început, de asemenea, o campanie agresivă de arestări și destructurare a infrastructurii probiv.
Printre cele mai cunoscute cazuri s-a numărat reținerea echipei din spatele Usersbox, unul dintre cele mai populare și ieftine servicii de acest tip.
Accesează toate știrile de pe top10stiri.ro
Un efect invers celui dorit
Potrivit lui Zaharov, ofensiva Kremlinului a avut însă un efect contrar. Mulți dintre cei mai importanți operatori probiv și-au mutat activitatea în afara Rusiei, unde nu mai sunt constrânși de înțelegeri informale cu serviciile de securitate sau de teama unor arestări imediate.
„Înainte, colaborau cu serviciile sau se gândeau de două ori înainte să publice ceva extrem de sensibil. Acum, toate frânele au fost ridicate”, spune Zaharov. „Publică un leak sensibil după altul.”
El dă ca exemplu scurgerea masivă de date cunoscută sub numele Kordon-2023, o bază de date a FSB care conținea informații despre persoanele ce au traversat frontierele Rusiei între 2014 și 2023 – una dintre cele mai ample scurgeri de acest tip.
Vezi resurse educaționale aici
Unele servicii cunoscute, precum Himera, despre care se credea că aveau legături cu autoritățile, și-au schimbat radical poziția, anunțând că au întrerupt accesul forțelor de ordine și și-au relocat personalul.
Implicarea hackerilor ucraineni
Între timp, grupuri de hackeri pro-ucraineni s-au alăturat fenomenului. De la începutul invaziei ruse pe scară largă, aceste grupuri au spart în mod repetat sisteme guvernamentale și comerciale rusești, publicând datele obținute – adesea gratuit și din motive ideologice.
Anul trecut, grupul ucrainean KibOrg a publicat o bază de date aparținând clienților Alfa Bank, cea mai mare bancă privată din Rusia. Scurgerea ar fi inclus date personale a aproximativ 24 de milioane de persoane și peste 13 milioane de organizații.
„Privite în ansamblu”, spune Zaharov, „nu a fost niciodată mai ușor să găsești date private ale cetățenilor ruși pe piață.”
Viorica Marin Citește mai multe despre: rusiarazboi ucrainahackeri
Vezi articol complet la: Adevarul