De ce tinerii aleg timpul liber și flexibilitatea în locul siguranței financiare. La ce vârstă pleacă din casa părinților
Stiri Sociale 10-11-2025 | Shutterstock
Tinerii din România fac schimbări semnificative în raport cu piața muncii, punând un accent mult mai mare pe flexibilitate și timpul liber decât pe siguranța financiară.
Într-un interviu pentru stirileprotv.ro, economistul Lucian Fanea a precizat că generația Z este mai dispusă să accepte joburi temporare și să își schimbe frecvent locul de muncă pentru a se potrivi așteptărilor și nevoilor lor.
Aceștia sunt mai atrași de joburi care oferă beneficii suplimentare și condiții de muncă mai flexibile, în contrast cu generațiile anterioare, care valorificau stabilitatea financiară și carierele pe termen lung.
Știrile PRO TV: Cum s-a schimbat raportarea tinerilor la muncă, bani și carieră față de generațiile anterioare? Se mai poate vorbi despre „cultul stabilității” în contextul actual?
Citește și
Lucian Fanea, economist: „Este o schimbare semnificativă față de generațiile anterioare. Tinerii de azi au o mai mare flexibilitate și acceptă mai ușor schimbarea frecventă a jobului dacă nu corespunde nevoilor și mai ales așteptărilor lor. Tinerii de astăzi, absolvenții care termină acum o facultate au așteptări foarte mari de la locul de muncă, de la angajator, în ce privește salariul, condițiile de muncă, avantajele locului de muncă, beneficiile extra pe care le au, în totală discrepanță cu abilitățile, cunoștințele și mai ales dorința ce le pot oferi prin muncă. Tinerii din generația precedentă rămân și acum mai ancorați spre carieră și performanță financiară, apreciază stabilitatea locului de muncă, în primul rând, ca un confort și o siguranță, având în trecut experiențe neplăcute generate de anumite perioade de crize economice (cum a fost cea din 2008-2009).”
Știrile PRO TV: Cât de pregătită este generația Z să gestioneze banii, economiile și investițiile? Se vede o diferență între comportamentul de consum și cel de economisire comparativ cu generațiile mai vechi?
Lucian Fanea, economist: „Generația actuală de tineri o văd destul de capabilă să gestioneze banii, în primul rând datorită faptului că au acces mult mai ușor și rapid la informații financiare, au mult mai multe exemple concrete de experiențe ale diferitelor persoane „publice”, gen „înfluenceri” care își expun experiența lor, sfaturile lor și de câte mai multe ori tinerii din generația actuală îi urmează uneori chiar orbește. În prezent, modalitățile de investiții sunt „la un clic” distanță de ei. În plus, au surse de informare mult mai numeroase și chiar le utilizează, comparativ cu generațiile precedente de tineri care oarecum s-au plafonat și nu mai sunt atât de dornici de a-și risca banii pe investiții, plasamente etc.”
Știrile PRO TV: Mai este salariul principalul factor de motivare pentru tineri?
Lucian Fanea, economist: „Salariul rămâne în continuare principalul factor care îi motivează. Prima întrebare pe care o are orice tânăr care merge la un interviu pentru angajare este ”cât este salariul”. Sigur că acesta devine mai motivant și atractiv dacă vine la pachet cu diverse avantaje suplimentare (tichete de masă, team building-uri, asigurări de sănătate, ieșiri lunare în oraș cu colegii, abonamente la sală de sport etc). Totuși, dacă ne uităm la ce se întâmplă în România în ultimele două luni, când se închid foarte multe firme, când foarte multe persoane sunt disponibilizate, când firmele existente nu mai fac angajări decât într-un număr foarte limitat și în general doar persoane cu experiență, tinerii aflați în aceste zile în căutarea unui loc de muncă sunt mult mai atrași de un job indiferent de nivelul de salarizare, fiind dispuși să renunțe și la o parte din eventuale beneficii suplimentare în schimbul unui job.”
Știrile PRO TV: De ce tinerii pun mai mult accent pe timpul liber și flexibilitate decât pe siguranță financiară?
Lucian Fanea, economist: „Foarte mulți tineri, conform statisticilor, locuiesc cu părinții până la vârste de peste 30-35 ani. Nu pleacă de lângă părinți decât atunci când au o situație financiară stabilă. Lucrul acesta le permite să fie mai ”sensibili” când vine vorba de timpul lor liber și mai ales flexbilitatea timpului lor. La acest lucru a contribuit foarte mult și perioada de pandemie când lumea a experimentat în mod forțat statul în casă și izolarea, lucrul remote (telemuncă).”
Știrile PRO TV: E posibil să asistăm la o „ruptură” între generații în felul în care se construiește stabilitatea financiară?
Lucian Fanea, economist: „Nu cred că putem vorbi de o ruptură între generații în ce privește stabilitatea financiară. Până la urmă, toate generațiile au căutat să aibă o stabilitate financiară, doar că pentru unele generații stabilitatea financiară era la un anumit nivel, pe când la tinerii de astăzi stabilitatea financiară e la un cu totul alt nivel.”
Știrile PRO TV: Cum vor arăta piața muncii și distribuția veniturilor peste 10-20 de ani, dacă generațiile actuale își mențin valorile?
Lucian Fanea, economist: „În ultimii 30 ani, în România, fiecare generație și-a pus amprenta în mod diferit pe piața muncii. La acest lucru a contribuit într-un mod decisiv și desele schimbări legislative, facilități fiscale acordate discreționar unor anumite categorii profesionale sau sociale, crizele economice, instabilitatea financiară și politică a țării. De asemenea, piața muncii a fost influențată decisiv de posibilitatea de a munci și în alte țări pe salarii mult mai mari decât ce oferea piața din România. Generația actuală de tineri pune o presiune mai mare pe angajatori în oferirea unor salarii mai mari încă de la începutul carierei profesionale, în lipsa existenței unor competențe și calificări profesionale ridicate.”
Știrile PRO TV: Este România pregătită pentru o economie bazată mai mult pe libertate, creativitate și tehnologie decât pe stabilitate și ierarhie?
Lucian Fanea, economist: „Apariția noilor tehnologii, experiența dobândită de tineri prin munca remote, accesul mai facil la aceste tehnologii, internetul de mare viteză existent în România, capacitatea oamenilor de a se reinventa permanent, mă face să afirm cu convingere că România se îndreaptă tot mai evident către o economie bazată pe creativitate și tehnolgie, în detrimentul stabilității.”
Peste 500.000 de tineri din România nici nu muncesc, nici nu studiază
România deține recordul în Uniunea Europeană (UE) în rândul tinerilor care nici nu muncesc, nici nu urmează vreun curs sau merg la vreo școală – peste 19%.
În limba engleză, ei se cheamă NEETS (neither in employment nor in education and training – nici angajați, nici beneficiari de educație sau alt tip de pregătire), iar media lor în UE a fost, în 2024, de 11%.
Romania a avut în 2024 cei mai mulți tineri din Uniunea Europeană care nu munceau deloc sau în baza unui contract înregistrat, nu urmau o școală sau vreun curs de formare profesională.
Cifrele șomajului și abandonului școlar
Și în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor România deține recordul în Uniunea Europeană; în ianuarie-martie 2025 erau șomeri aproape un sfert (24,8%) dintre cei care au între 15 și 24 de ani.
Asta în condițiile în care, la sfârșitul lui iunie, rata şomajului din România era 3,16% – aproape la jumătate față de media din Uniunea Europeană, de 5,9%.
Ceea ce înseamnă că, în iunie 2025, șomajul în rândul tinerilor era de opt ori mai mare decât șomajul la nivel național pe toate categoriile de vârstă apte de muncă.
Statistica privitoare la tinerii români care nu merg școală (inclusiv la facultate) sau sunt șomeri arată aproape la fel cu cea care indică numărul celor care au abandonat studiile.
Conform raportului privind starea învățământului preuniversitar din România 2023 – 2024, în anul școlar 2023/2024, doar 74,9% din cei care ar fi trebuit să meargă la vreun tip de școală (primară, gimnazială, liceu, colegiu, profesională, facultate șamd) urmau cursuri. E vorba despre cei care au între 3 și 23 de ani.
Revenind la șomaj, diferența între tinerii de la sate care nu lucrează și cei din orașe este de 7%: 19,4% dintre cei din mediul urban și 26% dintre cei de la țară nu au joburi/nu merg la școală, arată datele Institutului Național de Statistică.
În Uniunea Europeană, România este urmată, în topul țărilor cu cei mai mulți Neets, de Italia – care are peste 15% dintre tineri neocupați. În Olanda, mai puțin de 5% dintre adolescenți și tineri nu merg la școală sau nu muncesc altfel.
Urmărește cele mai importante știri
Conform Eurostat, în iunie 2025, în Uniunea Europeană, 2,8 milioane de tineri se încadrau în categoria Neets.
Asta înseamnă că cei aproximativ 570.000 de tineri români care nu învață și nu muncesc reprezintă peste 20% din totalul celor din Uniune care nu contribuie în niciun fel la pușculița publică și nici nu se pregătesc să o facă.
La ce vârstă pleacă tinerii români din casa părinților
Începând cu anul 2002, această vârstă medie a tinerilor din UE care pleacă din casa părinților a fluctuat între un nivel scăzut de 26,1 ani în 2019 şi un nivel ridicat de 26,8 ani în 2006, potrivit Eurostat. Datele Eurostat arată că vârstele medii la care tinerii părăsesc casa părinților sunt mai mari în Croația (31,3 ani), Slovacia (30,9 ani), Grecia (30,7 ani), Italia (30,1 ani) și Spania (30 de ani).
La polul opus, cele mai scăzute vârste medii s-au înregistrat în rândul tinerilor din țările nordice, respectiv Finlanda (21,4 ani), Danemarca (21,7) și Suedia (21,9). Tinerii din Franța părăsesc casa părinților, în medie, la vârsta de 23,5 ani, iar cei din Germania la 23,9 ani.
Aceleași date Eurostat arată că România se situează puțin peste media înregistrată la nivelul UE. Astfel, tinerii români părăsesc casa părinților, în medie, la 27,3 ani.
Datele Eurostat mai arată că tinerii din Uniunea Europeană sunt într-o mai mare măsură afectaţi de cheltuielile cu locuinţa.
Anul trecut, 9,7% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din UE trăiau în gospodării unde se cheltuia 40% sau mai mult din venitul disponibil pe locuinţă.
De asemenea, în 16 țări membre UE, ponderea venitului disponibil alocat pentru locuinţă era mai ridicată în rândul tinerilor cu vârsta între 15 şi 29 de ani decât pe ansamblul populaţiei.
România are cea mai mică durată a vieții profesionale din UE
Durata medie preconizată a vieții active în UE este de 37,2 ani, cu diferențe mari între state. România înregistrează cea mai scurtă durată, 32,7 ani, cu femeile sub media bărbaților, la doar 29,2 ani.
În 2024, în UE, durata medie preconizată a vieții active pentru persoanele în vârstă de cel puțin 15 ani era de 37,2 ani. Cu toate acestea, durata medie preconizată a vieții active a variat mult între țările UE, scrie ec.europa.eu.
În șase state din UE, durata medie a vieții active era de 40 de ani sau mai mare: Țările de Jos (43,8 ani), Suedia (43), Danemarca (42,5), Estonia (41,4), Irlanda (40,4) și Germania (40).
În schimb, cele mai mici durate ale vieții active au fost înregistrate în România (32,7 ani), Italia (32,8) și Croația, Grecia și Bulgaria (fiecare 34,8).
Aceste informații provin din datele privind ocuparea forței de muncă și șomajul publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Pentru bărbați, durata preconizată a vieții profesionale a fost în medie de 39,2 ani în UE, cele mai lungi durate fiind înregistrate în Țările de Jos (45,7), Danemarca (44,2) și Suedia (40), iar cele mai scurte în România (35,9), Croația și Bulgaria (36).
În ceea ce privește femeile, durata medie a vieții profesionale în UE a fost de 35 ani, cu cele mai lungi durate înregistrate în Estonia (42,2), urmată de Suedia (42,0) și Țările de Jos (41,8). Cele mai scurte durate au fost înregistrate în Italia (28,2), România (29,2) și Grecia (31,1).
În ultimii 10 ani, durata medie preconizată a vieții active în UE a crescut cu 2,4 ani, de la 34,8 la 37,2 ani în prezent.
În România, durata medie preconizată a vieții active este de 32,7 ani, potrivit datelor. Există însă diferențe importante între sexe: femeile au o medie de doar 29,2 ani de activitate profesională, în timp ce bărbații ajung la 35,9 ani. Aceste cifre sunt relevante în contextul în care vârsta standard de pensionare în România este de 65 de ani, dar anumite categorii profesionale, toate la stat, se pot pensiona începând de la 45 de ani.
Directorul BBC şi şefa serviciului de ştiri au demisionat după ce au fost acuzați de manipularea unui discurs al lui Trump
Vezi articol complet la: Protv