Fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, găsit vinovat de conspirație la lovitură de stat

Vizual pentru fostul președinte braziliei pe Top10stiri.ro

Actualitate joi, 11 septembrie 2025, 22:44

Fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, găsit vinovat de conspirație la lovitură de stat

HotNews.ro Share

Jair Bolsonaro, Foto: Bruna Prado / AP / Profimedia

Decizia, pronunțată de majoritatea unui complet de cinci judecători ai Curții Supreme, face din Bolsonaro primul fost președinte din istoria Braziliei condamnat pentru atacarea democrației. Trei judecători au votat pentru condamnare, unul pentru achitare, iar unul urmează să se pronunțe. Cu toate acestea, majoritatea simplă a fost suficientă pentru condamnarea fostului președinte, care riscă acum zeci de ani de închisoare. Sentința urmează să fie pronunțată vineri, potrivit BBC.

Condamnarea lui Bolsonaro, fost căpitan de armată care nu și-a ascuns niciodată admirația față de dictatura militară responsabilă de moartea a sute de brazilieni între 1964 și 1985, se înscrie în seria verdictelor dure date anul acesta împotriva unor lideri de extremă dreapta din alte țări, printre care Marine Le Pen în Franța și Rodrigo Duterte în Filipine.

Decizia riscă să îl înfurie și mai mult pe aliatul apropiat al lui Bolsonaro, președintele american Donald Trump, care a calificat deja cazul drept o „vânătoare de vrăjitoare” și a impus Braziliei taxe vamale mai mari, sancțiuni împotriva judecătorului care prezidează cazul și anularea vizelor pentru majoritatea membrilor Curții Supreme.

Verdictul nu a fost unanim. Judecătorul Luiz Fux a votat miercuri în favoarea achitării fostului președinte de toate acuzațiile.

Acest vot singular ar putea deschide calea unor contestații la hotărâre, ceea ce ar putea apropia încheierea procesului de perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2026, la care Bolsonaro a declarat în repetate rânduri că vrea să candideze, în pofida interdicției de a ocupa funcții publice.

Votul lui Fux a stârnit, de asemenea, o undă de ușurare printre susținătorii fostului președinte, care l-au salutat ca pe o dovadă de dreptate.

 „Când coerența și simțul dreptății prevalează asupra răzbunării și minciunii, nu există loc pentru persecuții crude sau judecăți părtinitoare”, a scris Michelle Bolsonaro, soția fostului președinte, după votul lui Fux.

De la banca din spate la președinție

Condamnarea lui Bolsonaro marchează punctul cel mai de jos al traiectoriei sale politice, de la rolul marginal din Parlament la formarea unei puternice coaliții conservatoare care a pus la încercare limitele instituțiilor democratice încă tinere ale țării.

Drumul său politic a început după o scurtă carieră ca parașutist în armată, când a devenit consilier municipal în Rio de Janeiro, la sfârșitul anilor ’80. A fost ales apoi deputat la Brasília, unde s-a făcut rapid cunoscut prin apărarea politicilor din perioada autoritară, chiar în primii ani ai democrației braziliene.

Reputația sa de politician radical a fost alimentată de interviuri precum unul în care afirma că Brazilia se va schimba doar „în ziua în care vom izbucni într-un război civil și vom face treaba pe care regimul militar nu a făcut-o: uciderea a 30.000 de oameni”.

Deși mult timp a fost privit ca un personaj marginal, Bolsonaro și-a adaptat treptat mesajul, accentuând temele anticorupție și valorile pro-familie. Acestea au prins rădăcini pe fondul protestelor de masă izbucnite în Brazilia în 2014, în timpul uriașului scandal de corupție „Car Wash”, care a implicat sute de politicieni – inclusiv pe președintele Luiz Inacio Lula da Silva, a cărui condamnare a fost ulterior anulată.

Furia anti-sistem, tot mai puternică în societatea braziliană, a pregătit terenul pentru victoria lui Bolsonaro în alegerile prezidențiale din 2018, când zeci de parlamentari de extremă dreapta și conservatori au fost aleși pe valul popularității sale. Aceștia au remodelat Congresul într-un obstacol de durată pentru agenda progresistă a lui Lula.

Mandatul său prezidențial a fost marcat de scepticismul profund față de pandemie și vaccinuri, precum și de sprijinul pentru mineritul ilegal și defrișările masive pentru pășunatul vitelor, ceea ce a dus la creșterea defrișărilor în Amazon până la niveluri record.

Vezi toate știrile de pe fostul președinte braziliei

Pe măsură ce se apropia confruntarea strânsă din 2022 cu Lula – alegeri pe care acesta din urmă avea să le câștige – declarațiile lui Bolsonaro au căpătat accente tot mai mesianice, ridicând semne de întrebare asupra disponibilității sale de a accepta rezultatul.

„Am trei alternative pentru viitorul meu: să fiu arestat, ucis sau victorios”, spunea el în 2021, la o întâlnire cu lideri evanghelici. „Niciun om pe Pământ nu mă va amenința.”

În 2023, Curtea Electorală din Brazilia, care supraveghează alegerile, l-a declarat ineligibil până în 2030 pentru că a răspândit acuzații nefondate privind sistemul electronic de vot al țării.

Tentativa de puci a fostului preşedinte brazilian

Acuzațiile sunt legate și de presupusa instigare a lui Bolsonaro la revoltele din ianuarie 2023, când mii de susținători ai săi au luat cu asalt Congresul, palatul prezidențial și Curtea Supremă din capitala Brasilia. Avocații fostului președinte i-au susținut însă nevinovăția pe toate capetele de acuzare.

Semnificația istorică a cazului depășește cu mult persoana fostului președinte și mișcarea sa, afirmă Carlos Fico, istoric specializat în studiul armatei braziliene la Universitatea Federală din Rio de Janeiro.

La 8 ianuarie 2022, mii de partizani ai lui Bolsonaro au vandalizat locurile puterii în capitala Braziliei, chemând la o intervenţie militară pentru răsturnarea de la conducere a preşedintelui de stânga Luiz Inacio Lula da Silva, la o săptămână după învestirea sa.

Pagubele au fost considerabile, în scene ce aminteau de atacul asupra Capitoliului din Washington de către susţinătorii lui Donald Trump la 6 ianuarie 2021.

Alți patru inculpați găsiți vinovați provin din mediul militar, inclusiv Walter Braga Netto, candidatul la vicepreședinție al lui Bolsonaro în alegerile din 2022. Verdictul marchează prima dată de la instaurarea republicii, acum aproape 140 de ani, când ofițeri militari sunt pedepsiți pentru încercarea de a răsturna democrația.

„Procesul este un semnal de alarmă pentru forțele armate”, a spus Fico. „Probabil că își dau seama că ceva s-a schimbat, având în vedere că până acum nu a existat nicio pedeapsă, iar acum există.”


Vezi articol complet la: HotNews