“Concluzionăm că planeta Theia, care a format Luna, își are originea mai departe în sistemul solar [decât Pământul] și era bogată în substanțe volatile”, a declarat autorul principal al studiului, Pascal Kruttasch. Kruttasch era doctorand la Universitatea din Berna când a efectuat cercetarea.
Substanțele volatile sunt compuși chimici ușor vaporabili, precum hidrogenul și carbonul, dar reprezintă și elemente esențiale pentru viață. Mai aproape de Soare, temperaturile erau prea ridicate pentru ca aceste materiale să se condenseze, ceea ce înseamnă că au rămas într-o fază gazoasă în apropierea Pământului timpuriu și a altor planete stâncoase. Mai departe, însă, există o abundență de substanțe volatile pentru planetele gazoase uriașe precum Jupiter și Saturn — precum și pentru comete și asteroizi.
Prin urmare, Theia a fost un aport esențial pentru Pământ.
“Probabil a transportat substanțe volatile, elemente-cheie pentru viață”, a spus el.
În cadrul studiului, cercetătorii au folosit un model chimic pentru a examina izotopii din meteoriți și din rocile terestre.
Echipa s-a concentrat asupra dezintegrării radioactive a unui izotop al manganului, existent în sistemul solar timpuriu, care s-a transformat lent în crom pe parcursul a câteva milioane de ani. Această cronologie le-a permis cercetătorilor să urmărească cu precizie primii 15 milioane de ani după formarea Pământului. (Sistemul solar are o vechime de aproximativ 4,5 miliarde de ani.)
A înțelege cum a apărut viața pe Pământ și cum a rezistat timp de miliarde de ani rămâne o problemă complexă.
“Pământul este singura planetă pe care o cunoaștem care a produs viață și a susținut-o miliarde de ani. Nu este clar ce procese i-au permis acest lucru”, a spus Kruttasch.
O analiză retrospectivă a sistemului solar timpuriu a oferit echipei indicații clare. Proto‑Pământul și planetele aflate în creștere (inclusiv Mercur, Venus și Marte) s-au schimbat rapid în primii 3 milioane de ani prin schimb de praf și gaz, prin evaporare și condensare.
Totuși, acest proces s-a oprit practic după 3 milioane de ani, deoarece primele planete stâncoase și gazoase preluaseră mare parte din materia liberă din sistemul solar. Simplu spus, planetele mai apropiate de Soare erau mai sărace în substanțe volatile decât cele mai îndepărtate, din cauza temperaturilor mai ridicate.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
De aceea, substanțele volatile ale Pământului trebuie să fi provenit dintr-o sursă majoră precum Theia, despre care se estimează că s-a ciocnit cu planeta noastră acum aproximativ 4,5 miliarde de ani. Alte studii sugerează că Theia ar fi un tip de condrită, material pietros bogat în carbon și compuși organici, format în apropierea periferiei sistemului solar.
Implicarea mai amplă a acestor descoperiri este că viața ar putea fi dificil de generat pe exoplanete similare cu Pământul, având în vedere că majoritatea substanțelor volatile ar fi provenit dintr-o regiune externă sistemului solar.
“Acest studiu arată clar că universul nu este neapărat prietenos cu viața”, a declarat într-un comunicat coautorul studiului, Klaus Mezger, profesor emerit de geochimie la Universitatea din Berna.
Cercetătorii și-au publicat descoperirile pe 1 august în revista Science Advances. Totuși, aceasta nu este singura lucrare recentă ce abordează impactul Theiei asupra vieții terestre.
O cercetare independentă, ce urmează a fi publicată pe 15 noiembrie în revista Icarus, sugerează că Theia a adus multă apă pe Pământ și că aceasta ar fi încă prezentă în mantaua planetei.
“Prezența apei în mantaua Pământului este o enigmă geologică, deoarece apa este mai puțin densă decât materialele obișnuite din mantaua terestră și ar fi trebuit să ajungă în scoarță sau oceane”, a declarat coautorul studiului, Pedro Machado, astrofizician la Institutul de Astrofizică și Științe Spațiale din Portugalia.
“Modelul bazat pe simulări a sugerat că Theia a adus o parte semnificativă din apa prezentă în manta pe Pământul timpuriu și nu a existat timp ca ea să ajungă la suprafață”, a adăugat Machado.
Vezi articol complet la: Antena3